Visuri verzi

Cand Dario Franchitti si-a condus spre victorie stralucitoarea masina Indy negru-portocalie, de 670 de cai putere, in cursa de la Indianapolis 500 din acest an, exuberantul scotian a inscris o nota aparte in istoria sportului. El a devenit primul pilot de curse care a castigat faimoasa cursa americana cu o masina pe baza de etanol pur - rachiul de porumb, incolor ca ginul si cu cifra octanica mare, care, spera sustinatorii, va detrona in curand benzina din pozitia de carburant favorit al Americii.

Revenirea masinilor Indy la alcool e doar un indiciu al succesului nebun al biocombustibililor, inlocuitori ai benzinei si motorinei facuti "in casa", din culturi precum porumbul, soia si trestia de zahar. Sustinatorii afirma ca astfel de combustibili regenerabili ne-ar putea pune pe picioare economia rurala muribunda, ajutandu-ne sa ne eliberam de dependenta fata de Orientul Mijlociu si - cel mai important - sa ne reducem emisiile crescande de dioxid de carbon.

Spre deosebire de cel eliberat prin arderea combustibililor fosili, care ridica temperatura Pamantului in fiecare moment, carbonul din biocombustibili provine din atmosfera, fiind captat de plante in perioada de crestere. Teoretic, etanolul ar putea face ca pana si o masina Indy sa fie neutra in ce priveste emisiile de carbon. Termenul-cheie este "ar putea". Biocombustibilii, asa cum sunt produsi in Statele Unite la ora actuala, reusesc sa faca destule pentru unii fermieri si pentru colosii agricoli cum sunt Archer Daniels Midland si Cargill, dar nu fac mare lucru pentru mediu.

Porumbul are nevoie de doze mari de erbicide si ingrasaminte pe baza de azot si poate eroda solul mai mult decat orice alta recolta. Iar producerea etanolului din porumb consuma cam tot atat combustibil fosil cat inlocuieste si etanolul in sine. Biodieselul din soia sta doar cu putin mai bine. Ecologistii se tem si ca o crestere a preturilor pentru ambele recolte va duce la exploatarea a circa 14 milioane de hectare de teren agricol marginal, acum lasat parloaga pentru conservarea solului si a faunei salbatice, eliberandu-se si mai mult carbon, captiv in terenurile acum necultivate.

Febra biocombustibililor a reusit deja sa urce pretul porumbului la un nivel nemaivazut de ani de zile, determinandu-i pe fermierii din Statele Unite sa planteze cea mai mare recolta de la Al Doilea Razboi Mondial incoace. Cam o cincime din recolta va fi transformata in etanol - de peste doua ori mai mult decat acum cinci ani. Si totusi setea de benzina a americanilor iubitori de masini de teren e atat de mare, incat, chiar daca am transforma intreaga recolta de porumb si soia in biocombustibil, nu am inlocui decat 12 la suta din necesarul de benzina si doar un biet 6 la suta din cel de motorina.