Mediu

Ce va urma?

Specialistul în computere Jason Sun priveşte ecranele, monitorizînd complicatele interacţiuni ale curenţilor oceanici calzi şi reci o primă cauză a schimbărilor climatice globale. Foto: Peter Essick

Ce obţii cînd compari date climatice de sute de mii de ani prelevate din gheţari, peşteri şi recife de corali cu previziunile modelate de cele mai performante supercomputere din lume? Adaugă o doză serioasă de gaze cu efect de seră, şi rezultatul e [ … ]

Citeşte mai mult...

Misterul carbonului dispărut

Carbonul, sub formă de CO2, este eliberat în atmosferă de buştenii în flăcări şi ajută la întreţinerea circuitului său natural. Copacii, culturile, fitoplanctonul, toate absorb CO2 pentru a se dezvolta. E un mecanism elegant şi esenţial -, exceptînd faptul că noi, oamenii, încurcăm lucrurile! Foto: Peter Essick

Omenirea aruncă în atmosferă 8 miliarde de tone de carbon anual. Mai puţin de jumătate rămîne acolo. Dar, în joc fiind climatul global, se naşte o întrebare arzătoare: Unde e restul?

Citeşte mai mult...

Omenirea şapte miliarde

India: Gemând de lume. Cu străzile înţesate de vânzători, pietoni şi celebrele taxiuri Ambasador, Kolkata (Calcutta) e însufleţită de 16 milioane de oameni – şi zilnic sosesc alţii din provincie. În 1975, doar trei oraşe din lume depăşeau zece milioane de locuitori. Astăzi, există 21 de asemenea metropole, cele mai multe în ţări în curs de dezvoltare, unde zonele urbane absorb o mare parte din populaţia mondială în creştere. Foto: Randy Olson

Se estimează că până în 2045 populaţia lumii va atinge nouă miliarde de oameni. Va face faţă planeta?

Citeşte mai mult...

Schiul o ia la vale

Pe acest vârf imaginar din Alpi, liniile arată cât se poate de real când nu ne mai putem baza pe zăpadă naturală, dacă temperaturile continuă să crească.

Câteva dintre pârtiile de schi din Alpi au fost aproape inutilizabile în decembrie 2006.

Citeşte mai mult...

Pierderea gheţurilor arctice

Gheaţa din Oceanul Arctic scade cu fiecare vară.

Gheaţa din Oceanul Arctic scade cu fiecare vară.

Citeşte mai mult...

Case mai sigure

Multe dintre zonele cu cel mai mare risc de cutremure intense se află în țări slab dezvoltate. Nu mișcările violente ale pământului fac cele mai multe victime, ci prăbușirea clădirilor prost construite.

Cutremurul din Haiti ne-a amintit că miliarde de oameni trăiesc în case care nu rezistă la zguduiri. Dar se pot construi ieftin locuințe mai sigure – folosind paie, chirpici, anvelope vechi – pe baza câtorva principii generale.

Citeşte mai mult...

Fata schimbatoare a Groenlandei

Un asistent de teren coboară în rapel în adâncurile unei crevase.

Gheaţa se topeşte – groenlandezii sunt optimişti.

Citeşte mai mult...

Apa inseamna viata

Copiii, precum cel care înoată în piscină, sunt pe trei sferturi apă.

Apa e viaţă. E supa sărată din care am apărut, sistemul circulator al lumii. Ne clădim civilizaţiile pe malurile mării şi ale marilor fluvii. Cea mai adâncă teamă a noastră e fi e lipsa umezelii - fie excesul.

Citeşte mai mult...

Ziua pământului

Prima Fotografie a Pamantului

Pe 22 Aprilie sarbatorim Ziua Mondiala a Pamantului!
Viata salbatica reinvie! Aproape 20% din Europa se afla sub diverse forme de protectie, iar viata salbatica a batranului continent castiga teren si devine o parte vitala a experientei europene.

Citeşte mai mult...

Acoperisuri verzi

O idee prinde radacini în orasele de pretutindeni, unde hectare de potentiale spatii verzi se inalta deasupra capetelor noastre.

Daca cladirile ar rasari brusc din pamant, precum ciupercile, ar avea pe acoperis un strat de pamant si plante.

Text: Verlyn Klinkenborg

Citeşte mai mult...

Pol golas

Imagine articol

Sfarsitul Arcticii asa cum o stim nu mai este subiect de scenariu SF, este o realitate evidenta si terifianta

Citeşte mai mult...

Ploile in schimbare

CHINA. In iulie 2007, 23 cm de ploaie s-au acumulat in 24 de ore in Chongqing. In acelasi timp, in Nord, peste un milion de persoane se confruntau cu lipsa severa a apei.

Pe masura ce planeta se incalzeste, ne asteapta mai multe inundatii in zonele deja umede si seceta mai puternica in cele aride. Extremele climatice ar putea duce la tulburari politice.

Text: Elizabeth Kolbert

Citeşte mai mult...

Pretul aurului

La pretul zilei, un lingou de aur de 12,5 kg, detinut de Federal Reserve Bank din New York, valoreaza peste 335.000 $. in trezorerie, lucratorii transfera zeci de lingouri in cadrul unei tranzactii intre clienti.

Fiecare gram de aur are o eticheta mai putin cunoscuta - pretul adevarat este platit in bani dar si in suferinta. Iar acest pret este acum mai mare ca niciodata.

Text: Brook Larmer

Citeşte mai mult...

Noptile pe cale de disparitie

Ne-am obisnuit atat de mult cu aceasta cuprinzatoare ceata portocalie, incat am pierdut experienta – si chiar amintirea – gloriei originare a unei nopti neluminate, destul de intunecata pentru ca planeta Venus sa arunce umbre pe Pamant.

Cerul celor mai multe orase s-a golit de stele.

Text: Verlyn Klinkenborg

Citeşte mai mult...

Bunul nostru pamant

Un mozaic de toamna tarzie cu copaci, campuri cosite si lanuri de porumb defineste bazinul hidrografic Coon Creek, din Wisconsin. Candva devastate de eroziune, terenurile si apele de aici au devenit un model national pentru strategiile de conservare a solului din 1933.

Viitorul este in tarana de sub picioarele noastre. Desi omenirea asteapta tot mai mult de la sol, il distruge mai rapid ca niciodata.

Text: Charles C. Mann

Citeşte mai mult...

Criza carbonului

Nu mai conteaza aburul emis de o centrala electrica pe carbuni. Problema e ceea ce nu poti vedea: gazele cu efect de sera, in special CO2. Acest tip de centrale genereaza un sfert dintre emisiile de CO2 ale omenirii.

Pentru a solutiona problema incalzirii globale, primul pas sunt calculele.

Eseu de Bill McKibben

Citeşte mai mult...

Reciclarea - imaginea de ansamblu

RECICLARE | Pe linia de dezasamblare din unitatea de reciclare Mueller-Guttenbrunn, din Amstetten, Austria, muncitorii sorteaza produse electronice sparte, placile cu circuite fiind cele mai valoroase. Legile europene cer producatorilor de echipamente electronice sa acopere costul reciclarii, atunci cand produsele lor sunt scoase din uz.

Merita sa facem efortul de a transforma sticlele si cutiile de conserve in produse noi.

Text: Tom Zeller Jr.

Citeşte mai mult...

Gunoi high-tech

GROAPA DE GUNOI | Un fermier din zona rurala Taizhou, din China, pregateste pentru piata cartofi dulci, alaturi de placi de circuite arse pentru a putea extrage metalele. Regiunea este de multa vreme un urias spatiu de depozitare a deseurilor electronice, dar masurile drastice impuse de autoritati au redus comertul ilegal.

Componentele toxice ale produselor electronice aruncate la gunoi ajung pana la urma peste mari si tari.

Text: Chris Carroll

Citeşte mai mult...

Unde ducem gunoiul?

Prima statie de sortare a gunoiului la groapa reusea sa recupereze, la cateva luni de la deschidere, 10-15 la suta din deseuri. Administratorii sperau sa ajunga sa valorifice 25% cand statia avea sa functioneze la capacitate maxima.

Deseurile inseamna bani, pe care romanii ii arunca, fara sa stea pe ganduri, la ghena. Legislatia europeana si legile pietei libere au inceput sa zguduie insa temeliile unui sistem de gestionare pagubos, schitand un viitor pentru reciclare si la noi [ … ]

Citeşte mai mult...

Marele dezghet

Imagine articol

Nici macar in vremurile bune statiunea de schi Chacaltaya nu se putea compara cu Aspenul. Asezata intr-o vale sumbra din zona inalta a Anzilor bolivieni, ea oferea o coborare de 800 de metri, un teleschi prapadit si ceai din frunze de coca pentru d [ … ]

Citeşte mai mult...

Pagina 1 din 2

Eşti aici: Dezbateri globale Mediu