Ploile in schimbare

Primul imperiu al lumii, cel akkadian, a fost intemeiat cu aproximativ 4.300 de ani in urma, intre fluviile Tigru si Eufrat. Imperiul era condus dintr-o cetate - numita Akkad -, care se pare ca se afla imediat la sud fata de Bagdadul zilelor noastre, exercitandu-si influenta spre nord pana acolo unde astazi este Siria, spre vest - Anatolia, iar spre est - Iranul.

Akkadienii erau bine organizati si bine inarmati, deci si bogati: textele vremii consemneaza bogatiile care soseau din belsug in capitala din tinuturi indepartate, de la esente rare de lemn pana la metale pretioase. Apoi, la aproximativ un secol de la intemeierea sa, Imperiul Akkadian s-a prabusit brusc. In decurs de trei ani, patru barbati s-au proclamat imparati pentru perioade scurte de timp.

"Care era rege? Si care nu era rege?" - se intreaba o cronica numita Hronicul regilor sumerieni. Ani de zile, oamenii de stiinta au pus caderea imperiului pe seama politicii. Insa acum aproximativ un deceniu, expertii in clima care examinau mostre de pe fundul unor lacuri sau oceane au descoperit ca, exact in perioada cand imperiul s-a destramat, precipitatiile in regiune scazusera dramatic.

Acum se crede ca prabusirea Akkadului a fost provocata de o seceta devastatoare. Printre alte civilizatii a caror disparitie a fost legata, dupa cum s-a constatat recent, de schimbari in regimul precipitatiilor se numara Vechiul Regat al Egiptului, care a decazut cam in aceeasi perioada cu Akkadul; civilizatia tiwanacu, care a prosperat pe malurile Lacului Titicaca, in Anzi, timp de mai bine de un mileniu, inainte ca ogoarele sale sa fie abandonate in jurul anului 1100 d.Hr.; si civilizatia clasica maya, care s-a prabusit in culmea gloriei sale, in jurul anului 800 d.Hr.

Modificarile de precipitatii care au distrus aceste civilizatii timpurii preced cu mult industrializarea; ele au fost declansate de schimbari naturale ale climei, ale caror cauze raman incerte. Prin contrast, schimbarea de clima provocata de concentratia tot mai mare de gaze de sera e opera noastra. Si aceasta va influenta regimul precipitatiilor - in moduri care, desi nu sunt intotdeauna usor de prognozat, s-ar putea dovedi la fel de distrugatoare.

Aerul cald retine mai multi vapori de apa – un gaz de sera in sine –, deci o lume mai calda e o lume cu o atmosfera mai umeda. (Pentru fiecare grad Celsius cu care creste temperatura aerului, o anumita cantitate de aer de langa suprafata apei contine cu aproximativ 7% mai multi vapori de apa). Asta nu inseamna neaparat ca vor fi mai multe ploi – de fapt, cei mai multi oameni de stiinta cred ca totalul precipitatiilor va creste doar putin –, insa e probabil ca se vor schimba locurile unde cad aceste precipitatii.