De ce suntem aşa de graşi?

(7 voturi, medie 3.43 din 5)

Americanii se bucură de unul dintre cele mai opulente moduri de viaţă de pe pămînt. Avem mîncare din belşug. Munca noastră e automatizată. Nici în timpul liber nu facem efort. Iar asta ne ucide. Foto: Karen Kasmauski

Americanii se bucură de unul dintre cele mai opulente moduri de viaţă de pe pămînt. Avem mîncare din belşug. Munca noastră e automatizată. Nici în timpul liber nu facem efort. Iar asta ne ucide.

Pînă la urmă, după două decenii de încercări eşuate de a slăbi, folosind cure sofisticate, nutriţionist, antrenor personal , ca să nu mai vorbim de psihologul care o ironiza pentru că era grasă ,, iată unde s-a ajuns: Linda Hay se află în cabinetul de consultaţii de la Centrul Medical Universitar Comunitar din Virginia, Richmond, împreună cu Harvey Sugerman, chirurgul care peste două săptămîni îi va face un bypass gastric.
Bypassul gastric este o operaţie majoră, care reduce capacitatea stomacului de la cea a unei sticle de vin la cea a unui păhărel de ţuică şi reconfigurează intestinul subţire. Cei mai mulţi pacienţi scapă de două treimi din excesul de greutate în termen de un an. „Operaţia de bypass gastric este doar un instrument , spune Sugerman. Reduce stomacul. Pacientul nu mai poate mînca la fel de mult. De cele mai multe ori, dacă un pacient cu bypass mănîncă zahăr sau grăsimi, se instalează un sindrom de respingere care provoacă congestionarea feţei, greţuri, transpiraţii.“ Chiar şi aşa, operaţia nu dă rezultate în 15% din cazuri. Unii pacienţi pot să submineze operaţia. Ei continuă să mănînce excesiv, gustînd tot timpul cîte ceva.
Iar operaţia comportă riscuri. Lista posibilelor complicaţii include cheaguri de sînge în plămîni, pneumonie, infecţii, scurgeri din tractul intestinal remodelat şi , în 1% din cazuri , moartea.
Hay are 39 de ani, înălţimea de 1,65 m şi 142 kg; ea suferă de obezitate morbidă, ceea ce o face candidată pentru operaţie. Slujba ei de nivel managerial la departamentul de resurse umane al unei companii financiare cere tact, eficienţă şi organizare , calităţi care-i sînt proprii. Are un cerc de prieteni apropiaţi, care ar face orice pentru ea, o identitate puternică, fiind realistă în ceea ce o priveşte. Se îmbracă cu stil, are păr lung şi blond, ţinut pe spate de o bentiţă, un chip clasic, oval şi tenul alb. Dar este, să fim cinstiţi , uriaşă.
Cînd o întreb despre decizia de a se opera, îmi descrie umilinţa îndurată cînd a trebuit să ceară un prelungitor pentru centura de siguranţă din avion; despre reticenţa de a merge la cinema, pentru că fotoliile sînt prea înguste. Îmi înşiră probleme de sănătate asociate cu greutatea ei: hipertensiune, vene varicoase, picioare şi glezne umflate şi dureroase, depresie. „Te controlezi o vreme, după care dai greş din nou şi eşti mai deprimată ca oricînd“ , spune ea.
Linda Hay a evaluat riscurile şi a decis să se opereze. Este totuşi îngrijorată. „Nimeni de la birou nu ştie că fac asta , mărturiseşte ea. Cineva mi-a urat o săptămînă bună, iar mintea mea a derulat imediat cel mai rău scenariu. Dar dacă...?“
Se pare , spun eu, întorcîndu-mă către Sugerman , că aceasta e o operaţie pentru disperaţi. Încuviinţează din cap.
„Operaţia e o soluţie drastică, dar şi obezitatea este o problemă extrem de gravă“ , spune el.



Comentarii  

 
0 #3 Mihaela Lazar 04-05-2012 10:23
Traim intr-o asa lume pentru ca asa ne-am creat-o! Ne-am dorit in principiu de ne facilitam existenta noastra pe acest pamant prin tehnologie. Pana acum.. nimic gresit, intentiile au fost onorabile si apreciate, insa rezultatul dorintelor noastre de a progresa are si efecte negative. In incercarea de a elimina munca repetitiva/rutiniera/neaducatoare de valoare adaugata, pentru a ne concentra pe aspectele "cu adevarat" importante, am uitat sa mai fim oameni. Ne-am transformat in roboti care gandesc, fara sentimente, fara grija aproapelui, nepasatori cu pamantul care ne gazduieste si orientati catre un progres apocaliptic. Activitatile care necesitau un efort fizic, le sunt directionate robotilor (solutia intreprinderilor de a elimina costurile cu salariile), fapt care se rasfrange tot asupra noastra. De ce este rata somajului atat de mare? Pentru ca tot mai multe masinarii automatizate fac munca pe care candva o realizau oamenii. Revenind la subiectul de baza, activitatile intelectuale nu necesita efort fizic, ca atare, a inceput sa mi se para o normalitate faptul ca majoritatea "angajatilor de birou", au probleme cu greutatea (si intr-un sens si in altul). Si imi pare rau sa o zic, dar mancare nu avem din belsug, suntem tot mai multi, iar mancarea este la discretie doar pentru o parte a populatiei globului. Pe de-o parte se face risipa, iar pe cealalta se moare de foame. E greu sa realizezi o distribuire echitabila a hranei, insa cumpatarea ar trebui sa fie o caracteristica individuala prioritara.
Citat
 
 
+2 #2 09-10-2011 19:21
Totul incepe din momentulin care renuntam la sanul mamei ,supusi familiei care ne ,,indoapa,, necontrolat si neechilibrat cantitativ si nutritional.Dezechilibre care pleaca in primul rand de la o lipsa acuta de educatie alimentara , parinti lipsiti de informatii corecte , parinti lipsiti de o stabilitate financiara care ii sileste sa cumpaere hrana cu doar doua caracteristici ; multa si ieftina ... pentru a umple doar burti.. apoi obisnuinta de a recompensa copilul cu ,,ceva dulce ,, de catre mama , bunica , vecina , prieteni ... ajunsi la adolescenta si pubertate gustul si modul nostru de hranire e deja format ..ce sa mai vorbim de existenta deja aproblemelor cu kg in plus...ce sa mai alergi sau sa te joci ...mai mult respins de mica societate in care traiesti si totul incepe cand ti se spune prima data ,,grasule ,,.. apoi acest lucru din ce in ce mai des se repeta si incet incet te retragi intai de la joaca , apoi de la intalnirile cu colegii ,apoi din ce in ce mai mult renunti sa mai faci sport ...oricum tatal te-a amenintat de mult ca nu are nevoie la casa de un voleibalist ,,sa pui mana pe carte nu pe minge ... apoi renunti sa fii prea destept pentru ca cei rai oricum o sa-ti spuna ; ,, taci ,grasule ,, apoi ,putin cate putin ajungi la 20 de ani cu tone de frustrari si vezi ca
aceasta groapa se adanceste si mai mult !iubita ? prieten? sot ? sotie ? hmmm ..cine sa te aleaga cand criteriile de selectie sunt cu toate altele ... chiar si la gasirea unui job! ce a mai ramas ? bucata de placinta ,hot dogul cu mult mustar si sticla de bere si vreo melodie in care se canta ca iti merge bine ... al dracului de bine ...
Citat
 
 
+5 #1 23-09-2011 15:18
Suntem grasi pt. ca ;mergem prea mult cu masina,traim in fiecare zi cu ganduri dezordonate si pline de vibratie negativa,nu avem niciun fel de legatura cu natura(nu mai bem apa nici din izvor de munte ca are......microbi)Nu cred ca este neaparat mancarea de vina ci modul in care gandesc oamenii....Oamenii in general nu mai au bucuria de viata,isi doresc toti sanatate dar nu se bucura de momentul prezent ....Cred ca oamenii se ingrasa in principal din cauza a 2 chestiuni;lipsa de miscare si multitudinea de ganduri negative emise.......
Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Eşti aici: Dezbateri globale Omul si viata De ce suntem aşa de graşi?