In bezna iernii, doi exploratori veterani marsaluiesc spre Polul Nord in timp ce un al treilea se lupta sa ramana in viata pe un sloi plutitor din largul coastei siberiene.
Sinistru. Asta este cuvantul cel mai folosit cand cineva descrie Capul Arkticeski, limba de pamant uitata de Dumnezeu unde incepe aceasta aventura polara. Nu exista nimic acolo in afara de gheata, gemand ca o usa veche in vant, si ursi albi in cautarea pranzului - care, daca nu esti atent, ai putea oricand sa devii chiar tu. (De asta iti pui in bagaj un Magnum .44).
Acest loc pustiu din varful planetei este la fel ca oricare alt avanpost siberian, cu o singura exceptie: este punctul de pornire al unora dintre cele mai ambitioase expeditii arctice si al exploratorilor extremi ai vremurilor noastre, unul dintre locurile unde profesionistii se delimiteaza de amatorii seriosi si de clovnii aventurii.
Partea cea mai dificila este sa te indepartezi de cap si sa ajungi pe o suprafata mai solida, ca sa pornesti pe jos spre Polul Nord. In functie de vreme, acel prim pas poate fi mai mult sau mai putin floare la ureche sau o capcana a mortii. Uneori, suprafata oceanului ingheata complet pana la linia tarmului, alteori in larg sunt kilometri intregi de gheturi plutitoare, instabile, si ape negre, care, in 2004, au inghitit-o implacabil pe exploratoarea franceza Dominique Arduin.
Nu e deloc neobisnuit sa sfarsesti prin a fi dus cu avionul peste portiunea dificila sau cules de acolo cu nervii la pamant. In primele luni ale lui 2006, sase expeditii au planuit sa porneasca din Capul Arkticeski. Un aventurier solitar a cedat de indata ce a simtit pulsul zonei, iar alte trei echipe au fost ridicate cu elicopterul si duse pe o portiune de gheata mai sigura.
Au mai ramas doua expeditii: echipa lui Børge Ousland si Mike Horn, care au strabatut 965 de kilometri spre Polul Nord - in bezna iernii polare -, si Thomas Ulrich, care a vrut sa traverseze Oceanul Arctic, 1.931 de kilometri, din Siberia pana in Canada, ceva mai tarziu, la lumina zilei, dar singur.
Børge, 43 de ani, inalt si slab, blond si sigur pe el, cu brate lungi, vanoase si cu parul ca scortisoara, era cunoscut, printre altele, pentru minutiozitatea obsesiva cu care se pregatea; era un studiu de caz pentru calmul nordic. Mike, 39 de ani, un elvetian nascut in Africa de Sud, cu tenul masliniu si gropite, cu muschi puternici si coapse gigantice, avea o nevoie neostoita de miscare, ceea ce il facea sa semene cu un taur intr-un magazin de portelanuri; se considera un latin cu spirit fierbinte si era mai inclinat sa improvizeze.
Ii vedeai vitalitatea sclipind in ochi. Thomas, 39 de ani, un elvetian bine legat si vorbaret, care radea adesea, cu ochi albastri, scaparatori si o duritate ascunsa, era extrem de pretentios cand venea vorba de siguranta si avea pasiunea pentru detaliu a unui ghid montan profesionist. La un moment dat, el a fost un potential partener pentru calatoria lui Mike si Børge catre pol prin bezna, dar, din motive ce vor fi explicate ulterior, drumurile lor s-au despartit.
Iata cum au procedat: ambele expeditii erau lipsite de sprijin exterior. Nu aveau sanii trase de caini, nu li se parasutau echipament, alimente sau combustibil pe parcurs. Erau nevoiti sa se pregateasca, pe cat era omeneste posibil, pentru imprejurari care promiteau sa fie total imprevizibile: vanturi taioase, batand din fata, si conditii de viscol orbitor, temperaturi de 40 de grade Celsius sub zero, ursi polari, banchiza, apa deschisa. Gheata se prezinta adesea intr-un mozaic de insule, despartite de suprafete de apa.
Aceste suprafete se numesc canale si canalele pot sa reprezinte o mare parte din viata unui explorator arctic. Cand ajungi la un canal, primul lucru pe care il faci este sa cauti un loc de traversare unde cele doua campuri de gheata se intalnesc; altfel, trebuie sa sari peste canal, sa traversezi vaslind intr-o barcuta pneumatica (daca este foarte mare) sau inot, intr-un costum impermeabil, o chestie de poliuretan turnata dintr-o singura bucata, care se imbraca peste haine si bocanci, retinand aer inauntru, astfel incat sa poti pluti: inventia lui Børge.
