Speologie

Mîini peste timp

Forme de mîini cu simboluri misterioase se ramifică dintr-un „arbore genealogic“ pe peretele unei peşteri din estul Insulei Kalimantan (Borneo). Într-o serie de expediţii, o echipă franco-indoneziană a descoperit asemenea picturi în peste 30 de peşteri. Datate la peste 10.000 de ani, ele pot sugera ritualuri şamanice sau de iniţiere şi ar putea fi legate de arta preistorică aborigenă din Australia –un indiciu privind migraţiile timpurii. Foto: Carsten Peter

În adîncul peşterilor de pe versantele abrupte din estul Kalimantanului, picturi vechi de 10.000 de ani, înfăţişînd mîinile artiştilor înşişi, pot sugera ritualuri şamanice sau de iniţiere şi pot oferi indicii despre migraţiile timpurii ale omului. [ … ]

Citeşte mai mult...

În umbra aurului

Calcopirită de la Altân Tepe, Dobrogea. Din zăcământul de aici, metalurgii Culturii Gumelniţa extrăgeau cuprul cu 7 milenii în urmă. Foto: Cristian Lascu (colecţia Muzeului Naţional De Geologie)

Tot mai necesar industriei, tot mai scump, dar extras cu un mare impact asupra mediului, cuprul îşi dă uneori arama pe faţă.

Citeşte mai mult...

Chemarea Abisului

La capătul unei strîmtori, ies la lumina zilei, după ce am căutat o nouă intrare în Avenul Krubera, din vestul Caucazului – cea mai adîncă peşteră din lume, cu o denivelare de – 2.080 m. Încurajată de vestea descoperirii unor noi galerii descendente, Asociaţia Speologilor Ucraineni a trimis aici, în luna august 2004, o echipă pentru a şasea oară din 1999. Scopul nostru: să pătrundem mai adînc decît oricine. Foto: Stephen L. Alvarez

Mai întîi, o echipă de exploratori îndrăzneţi a depăşit recordul de adîncime, în Peştera Krubera, cea mai adîncă din lume, aflată în apropiere de ţărmul Mării Negre. Apoi, o a doua echipă a coborît şi mai adînc.

Citeşte mai mult...

Natura ghiceşte-n cafea

În Peştera Bulba, din Podişul Mehedinţi, vermiculaţii de mâl cu aspect dendritic acoperă suprafeţe întinse. Foto: Cristian Lascu

Din fărâme de argilă, peşterile şi-au creat modele grafice abstracte şi irepetabile ce împodobesc pereţii galeriilor.

Citeşte mai mult...

Pâlniile carstice

Munţii Pădurea Craiului reprezintă tărâmul dolinelor. Foto: Dorin Chiş

Dolinele imprimă originalitate peisajului, dar pot genera şi dezastre.

Citeşte mai mult...

Arhivele stalagmitelor

Letopiseţul epocilor climatice se regăseşte elocvent în alternanţa de benzi din draperiile de calcit. Benzile roşietice şi gălbui conţin impurităţi organice şi indică o perioadă mai caldă şi bogată în precipitaţii. Porţiunile de calcit translucid s-au format în perioade reci, cu aport redus de apă, bine filtrată. Foto: Cristian Lascu

Am pătruns în galeria scufundată cu acelaşi amestec de nerăbdare şi teamă.

Citeşte mai mult...

Cristale subpământene

Apa care s-a acumulat în geodele din Peştera Piatra Altarului a depus pe pereţi şi stalagmite cristale cu forme geometrice. Vârsta cristalelor de pe fundul cavităţii este de 320.000 de ani. Foto: Cristian Lascu

Alcătuite din cele mai comune elemente, ele sunt pietre preţioase doar în întuneric.

Citeşte mai mult...

Găurile Albastre din Bahamas

Găurile albastre din Bahamas ar putea oferi date ştiinţifice chiar şi despre viaţa de pe alte planete. Dar explorarea lor este riscantă. Foto: Wes C. Skiles

Ne scufundăm în Stargate, măturând abisul cu luminile noastre. La cincisprezece metri de la suprafaţă, se desluşeşte o ceaţă difuză, ca o reţea argintie de pânze de păianjen şterse, învolburate, plutind nemişcate prin beznă.

Citeşte mai mult...

Rinocerii din Bihor

Desene paleolitice rupestre dintr-o peşteră din munţii Bihor: cap de rinocer desenat în cărbune.

Dr. Jean Clottes este unul dintre cei mai reputaţi specialişti în preistorie şi artă paleolitică rupestră din lume. S-a născut în 1933 în zona de sud a Franţei, care conţine unele dintre cele mai remarcabile situri preistorice.

Citeşte mai mult...

Din dalta apelor

Canionul carstic de la Banita, langa Petrosani, format prin procese de dizolvare.

Relieful sculptat de ape este spectaculos si prezinta interes stiintific.

Text: Cristian Lascu

Citeşte mai mult...

Lacuri subterane

Coloane si  stalagmite inundate in „Lacul Cadanelor“, dintr-o pestera protejata, Geoparcul Mehedinti. Scufundare intr-una dintre geodele submerse din Pestera Piatra Altarului, aflata in Muntii Bihor. Carbonatul de calciu dizolvat se depune in cateva mii de ani pe peretii cavitatilor subacvatice sub forma de cristale de calcit cu geometrie regulata.

Pe harta Planetei Albastre se afla ascunse sub pamant ape enigmatice.

Text: Cristian Lascu

Citeşte mai mult...

Misterul apelor pierdute din Dobrogea

Calcarele din Valea Cheii ascund apele subterane ale Dobrogei Centrale. Pestera Piatra este singura cavitate carstica din Romania cu stalagmite submerse. Acestea s-au format cand nivelul Marii Negre era coborat, iar Dobrogea avea o clima ploioasa.

Dobrogea Centrala este cel mai batran teritoriu al Romaniei, pentru ca e alcatuita din asa-numitele sisturi verzi, roci cristaline vechi de peste un miliard de ani. Peste aceasta temelie s-au depus calcare cu atoli de corali, care se mai recunosc inc [ … ]

Citeşte mai mult...

In inima Sudului

Sunt peste 14.000 de pesteri cunoscute in TAG – 9.200 in Tennessee, 4.800 in Alabama si 600 in Georgia – si exista o subcultura de speologi fanatici, dornici sa le exploreze pe toate.

Tapul se strecaoara prin Sfincter, gemand si racaind cu unghiile, cu gatul sucit, cu capul sau carunt frecandu-se de stanca. Pentru a-si inghesui trupul prin aceasta gaura de marimea unui cos de baschet, e nevoie de contorsiunile unui yoghin - bratel [ … ]

Citeşte mai mult...

Palatul de Cristal

Prisme masive de selenit fac ca exploratorii Pesterii Cristalelor, din Mexic, sa para niste pitici. Formate de-a lungul mileniilor, aceste cristale sunt printre cele mai mari descoperite pana acum pe Pamant.

Exploratorii pesterilor din Mexic se confrunta cu conditii extreme si descopera frumuseti extraordinare.

Text: Neil Shea

Citeşte mai mult...

Izverna continua

Trei scafandri speologi traverseaza un pasaj aflat la 44 de metri in Sifonul Negru. Presiunea apei si temperatura scazuta sporesc consumul de aer. Exploratorii au la dispozitie doar 45 de minute pentru a ajunge in siguranta la suprafata.

Cativa fanatici curajosi exploreaza una dintre ultimele extreme geografice ale Romaniei. Apele de cristal ale izvernei scufundate fac din ea un paradis pentru scufundatori.

Text: Cristian Lascu

Citeşte mai mult...

Frigiderele naturii

Imagine articol

Speologii romani studiaza enigme inghetate din locurile unde doarme iarna.

Jurnal de expeditie : Bogdan Onac

Citeşte mai mult...

Un secol de biospeologie

Imagine articol

Continentul carstului - zece milioane de kilometri patrati de calcare - ascunde 15.000 de specii cavernicole.

Citeşte mai mult...

Raurile subterane

Imagine articol

Raurile involburate pot fi destul de inspaimantatoare chiar si la suprafa]a pamantului. Odata insa ce un rau ajunge intr-un tunel calcaros usor meandrat, el devine de-a dreptul ingrozitor.

Citeşte mai mult...

In barlogul ursului de caverna

Imagine articol

Cel mai mare mamifer carnivor terestru, Ursus spelaeus, regele faunei din pleistocen, a disparut, lasand multe intrebari fara raspuns.

Citeşte mai mult...

Arhivele stalagmitelor

Imagine articol

Am patruns in galeria scufundata cu acelasi amestec de nerabdare si teama. Cateva minute am planat lin pe deasupra stancilor prabusite, pe langa peretii austeri, acompaniati doar de zgomotul bulelor de aer izbindu-se de tavan.

Citeşte mai mult...
Eşti aici: Explorari Speologie