Continentul carstului - zece milioane de kilometri patrati de calcare - ascunde 15.000 de specii cavernicole.
Cueva del Drach era deja o vedeta turistica a insulei spaniole Mallorca atunci cand Emil Racovita a venit s-o viziteze. Dar cum un adevarat cercetator nu e niciodata in vacanta, in timp ce plutea cu lotca pe Lacul Martel, Racovita, in loc sa admire mirificele bolti, iscodea adancul apei.
Deodata a zarit un crustaceu, un fel de garid alb, depigmentat si orb. Pentru crustaceu, aceasta intalnire s-a sfarsit prost, intr-una din sticlutele cu formol ale maestrului. Dar pentru lumea stiintifica ea a fost bogata in consecinte. Ajuns acasa, la Laboratorul Arago, de la Banyuls-sur-Mer, pe malul Mediteranei, unde era subdirector,
Racovita si-a dat seama ca micul crustaceu era o specie noua (pe care a botezat-o Typhlocirolana moraguesi). Dar mai ales Racovita a observat ca strania vietuitoare prezenta caractere primitive, ancestrale, care o faceau sa fie net diferita de rudele sale care traiesc la lumina soarelui.
Desi tanar de numai 33 de ani, Racovita era un cercetator experimentat. Selectionat ca biolog pe nava Belgica, in prima expeditie stiintifica in Antarctica, Racovita a determinat si a descris in anii 1897-1899 cam 1.600 de specii noi de plante si animale. A scris apoi primul tratat despre balene din lume. A continuat cu cercetari de biologie marina in Mediterana. Dar, pe langa marea experienta de teren, avea si o solida conceptie evolutionista.
Racovita a inteles ca Typhlocirolana, traind in bezna vesnica a grotei Cueva del Drach, este atat de diferita de rudele ei de la lumina soarelui pentru ca, in timp ce acestea au fost nevoite sa-si schimbe infatisarea si sa se adapteze la conditiile schimbatoare ale mediului, ceasornicul evolutiei ei s-a oprit atunci cand a patruns in cavernele cu mediu constant. O idee simpla, dar revolutionara, s-a transformat in faclia cu care Racovita a pornit prin pesteri sa-si adune argumentele concrete.
In urma cu exact un secol, in 1907, dupa trei ani de aventuri sub pamant, disectii si reflectii in linistea laboratorului de la Banyuls, Racovita scria Essai sur les problèmes biospéologiques, unanim considerat a fi actul de nastere al unei noi discipline stiintifice - biospeologia.
