Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Galerii foto - Zmeul din Haţeg
hateg8 - Ceaţa se ridică deasupra Streiului, la poalele Retezatului. Aici s-au descoperit resturile „monstrului zburător din Haţeg“, unul dintre cei mai mari pterozauri. Foto: Bogdan Croitoru
hateg8
hateg4 - La sfîrşitul cretacicului, Haţegul era o insulă izolată, parte dintr-un arhipelag  pierdut în Marea Thetys, cam pe unde se află astăzi Transilvania. Uscatul era acoperit de mlaştini cu vegetaţie luxuriantă şi avea o faună bogată de dinozauri şi chiar mici mamifere primitive. Rîurile au erodat şi transportat sedimentele continentale amestecate cu oase şi le-au redepus într-o luncă sub formă de gresii şi marne. Acum, după 65 de milioane de ani, paleontologii de la Universitatea din Bucureşti desprind din rocă fragmente fosile de reptile. Foto: Bogdan Croitoru
hateg4
hateg2 - Pentru a demonstra afirmaţiile legate de dimensiunea pterozaurului şi a pleda că avea un zbor activ, cercetătorii  au efectuat analize amănunţite în cadrul laboratorului de paleontologie al Universităţii din Bucureşti. Foto: Bogdan Croitoru
hateg2
hateg1 - Studiul fosilelor a arătat că ţesutul osos are o structură pneumatică, similară unui polistiren expandat, specifică vertebratelor zburătoare: o soluţie brevetată de natură pentru a face ca oasele pe care se inserează muşchii ce acţionează aripile să fie deopotrivă rezistente şi uşoare. Foto: Bogdan Croitoru
hateg1
hateg6 - Poate că zmeul din Haţeg nu s-ar recunoaşte imediat în acest desen. Dar, în locul unei schiţe anatomice, editorii au optat pentru reconstituirea dramatică a monstrului pornit la vînătoare. Puii eclozaţi de theropode (dinozauri din grupul iguanodonilor) erau o pradă uşoară, chiar dacă părinţii lor se aflau prin tufele din preajmă. Ouăle puteau fi un supliment binevenit în meniul bazat mai mult pe peşti al pterozaurului. Scena, din Era Mezozoică, a fost realizată de artistul Radu Oltean, cu sprijinul specialiştilor, pe baza unei amănunţite documentări. Ilustraţie: Radu Oltean
hateg6
hateg7 - O adevărată revelaţie pentru paleontologii care cercetează fosilele de vertebrate mezozoice din Țara Haţegului a fost identificarea a numeroase cuiburi cu ouă de dinozauri, fapt destul de rar în întreaga lume. Unele dintre ele, răspîndite în 5 cuiburi diferite, au fost date la iveală în campania de săpături din 2003, chiar în prezenţa fotografului care a surprins imaginea de mai sus. Ouăle de dinozaur au cam 20-25 cm în diametru şi prezintă o ornamentaţie specifică. Ele au fost îngropate sub sediment de o viitură. Foto: Bogdan Croitoru
hateg7
hateg5 - Deducţii esenţiale pentru reconstituirea reptilei s-au bazat pe forma fragmentului de humerus stîng, ce prezintă o creastă deltopectorală proeminentă şi o mare suprafaţă pentru  inserţia puternicilor muşchi aductori, necesari zborului. Foto: Bogdan Croitoru
hateg5
hateg3 - Reconstituirea dimensiunii capului s-a bazat pe fragmentele de boltă palatină şi de occipit. În timp ce craniul putea avea cam un metru, ciocul era cel puţin de două ori mai lung, astfel că întregul cap putea atinge lungimea de trei metri. În imagine, profesorul Dan Grigorescu, alături de colaboratorii săi Theodora Niculescu şi Alexandru Andrăşanu. Foto: Bogdan Croitoru
hateg3
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 8
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 716 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
hateg6 - Poate că zmeul din Haţeg nu s-ar recunoaşte imediat în acest desen. Dar, în locul unei schiţe anatomice, editorii au optat pentru reconstituirea dramatică a monstrului pornit la vînătoare. Puii eclozaţi de theropode (dinozauri din grupul iguanodonilor) erau o pradă uşoară, chiar dacă părinţii lor se aflau prin tufele din preajmă. Ouăle puteau fi un supliment binevenit în meniul bazat mai mult pe peşti al pterozaurului. Scena, din Era Mezozoică, a fost realizată de artistul Radu Oltean, cu sprijinul specialiştilor, pe baza unei amănunţite documentări. Ilustraţie: Radu Oltean
hateg6
Image Detail   1054 x
hateg4 - La sfîrşitul cretacicului, Haţegul era o insulă izolată, parte dintr-un arhipelag  pierdut în Marea Thetys, cam pe unde se află astăzi Transilvania. Uscatul era acoperit de mlaştini cu vegetaţie luxuriantă şi avea o faună bogată de dinozauri şi chiar mici mamifere primitive. Rîurile au erodat şi transportat sedimentele continentale amestecate cu oase şi le-au redepus într-o luncă sub formă de gresii şi marne. Acum, după 65 de milioane de ani, paleontologii de la Universitatea din Bucureşti desprind din rocă fragmente fosile de reptile. Foto: Bogdan Croitoru
hateg4
Image Detail   948 x
hateg7 - O adevărată revelaţie pentru paleontologii care cercetează fosilele de vertebrate mezozoice din Țara Haţegului a fost identificarea a numeroase cuiburi cu ouă de dinozauri, fapt destul de rar în întreaga lume. Unele dintre ele, răspîndite în 5 cuiburi diferite, au fost date la iveală în campania de săpături din 2003, chiar în prezenţa fotografului care a surprins imaginea de mai sus. Ouăle de dinozaur au cam 20-25 cm în diametru şi prezintă o ornamentaţie specifică. Ele au fost îngropate sub sediment de o viitură. Foto: Bogdan Croitoru
hateg7
Image Detail   942 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
hateg1 - Studiul fosilelor a arătat că ţesutul osos are o structură pneumatică, similară unui polistiren expandat, specifică vertebratelor zburătoare: o soluţie brevetată de natură pentru a face ca oasele pe care se inserează muşchii ce acţionează aripile să fie deopotrivă rezistente şi uşoare. Foto: Bogdan Croitoru
hateg1
Image Detail   17. 02. 2011
hateg2 - Pentru a demonstra afirmaţiile legate de dimensiunea pterozaurului şi a pleda că avea un zbor activ, cercetătorii  au efectuat analize amănunţite în cadrul laboratorului de paleontologie al Universităţii din Bucureşti. Foto: Bogdan Croitoru
hateg2
Image Detail   17. 02. 2011
hateg3 - Reconstituirea dimensiunii capului s-a bazat pe fragmentele de boltă palatină şi de occipit. În timp ce craniul putea avea cam un metru, ciocul era cel puţin de două ori mai lung, astfel că întregul cap putea atinge lungimea de trei metri. În imagine, profesorul Dan Grigorescu, alături de colaboratorii săi Theodora Niculescu şi Alexandru Andrăşanu. Foto: Bogdan Croitoru
hateg3
Image Detail   17. 02. 2011
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Natura Zmeul din Haţeg