Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Istorie - Cine au fost dacii cu adevărat
daci2 - Artefact din Muzeul Naţional de Istorie a României, figurină din tezaurul Peretu. Foto: George Dumitriu
daci2
daci4 - Numărul şi diversitatea uneltelor pentru dulgherit găsite în aşezările dacilor şi materia primă din belşug indică faptul că prelucrarea lemnului trebuie să fi fost o activitate înfloritoare la daci. Multe dintre uneltele antice – cum sînt acestea trei – seamănă pînă la identitate cu cele folosite azi. Foto: George Dumitriu
daci4
daci5 - Deşi faimoşi ca războinici, dacii au trăit sprijinindu-se mai mult pe plug decît pe sabie. Acest ţăran din Poienile Izei a ieşit să îşi are ogorul cu un plug de lemn. Foto: Bogdan Croitoru
daci5
daci6 - Sacrificii rituale. Pe acest altar de andezit se aduceau jertfe unor divinităţi azi uitate. Iordanes spune că dacii sacrificau oameni zeului războiului. Foto: Bogdan Croitoru
daci6
daci7 - Cetatea de munţi. Blidaru era una dintre cele 5 cetăţi-satelit ce apărau capitala. Folosind condiţiile naturale de relief, dacii transformaseră Munţii Orăştiei într-o fortăreaţă. Dacii şi-au construit zidurile cetăţilor fără mortar, folosind blocuri de piatră fasonate de o parte şi de alta, spaţiul dintre ele fiind umplut cu pămînt şi piatră spartă. Ca umplutura să nu împingă cele două laturi, se foloseau babe: grinzi de lemn cu capetele fixate în blocurile de piatră, în locaşuri în formă de coadă de rîndunică. Foto: Bogdan Croitoru
daci7
daci8 - Spaţiu mioritic. Iulian e ajutor de cioban la o stînă de pe Culmea Muncelului. În aceste locuri, oieritul e la el acasă parcă dintotdeauna. Foto: Bogdan Croitoru
daci8
daci9 - Incursiuni peste Dunăre. Anul trecut, Dunărea a avut cel mai scăzut nivel din ultimul veac. Un ţăran din satul Roseţi îşi îndeamnă calul, trecînd fluviul cu o căruţă încărcată cu vreascuri. În perioada lor de glorie, geto-dacii obişnuiau să năvălească la sud de Dunăre, mai ales iarna, pe gheaţă, pentru a prăda provincia romană Moesia. Argintul găsit în Dacia de arheologi – corespunzător unei mase monetare de 2,5 milioane de denari, acumulată în regatul geto-dac – este, în cea mai mare parte, roman. Aceste dese incursiuni au prefaţat războaiele din 101-102 şi 105-106. Foto: Bogdan Croitoru
daci9
daci10 - Amintirea strămoşilor. Un mozaic ce reprezintă idilic o scenă dacică se întinde pe toată latura unui bloc din Orăştie. Locuitorii acestui orăşel, situat în munţii unde bătea inima Daciei de acum 2.000 de ani, sînt foarte mîndri – asemeni majorităţii românilor – de istoria veche a acestor locuri, celebrîndu-i pe daci prin monumente mai mult sau mai puţin reuşite. Foto: Bogdan Croitoru
daci10
daci11 - Podul peste Dunăre construit la Drobeta era cel mai lung din Imperiul Roman. Între 103-105, Apolodor din Damasc a ridicat aici, peste Dunăre, un pod considerat a opta minune a antichităţii. Construcţia a fost comandată de împăratul Traian (98-117 d.Hr.). Azi, în incinta Rezervaţiei Arheologice din Drobeta-Turnu Severin mai există ruina unui picior de pod încastrat în betoane. Foto: Bogdan Croitoru
daci11
daci12 - După două milenii. Dacia văzută de istoricul Dio Chrysostomos era plină de cai şi arme în aşteptarea romanilor. Acest fierar din Botiza, Maramureş, care potcoveşte calul unui consătean, ar fi fost ţinut la mare preţ de regele Decebal. Foto: Bogdan Croitoru
daci12
daci13 - O monedă controversată . „Kosonul“ a fost emis cel mai probabil de Marcus Brutus pentru plata unor mercenari daci. Imaginile de pe monede sînt, fără dubiu, romane: un consul încadrat de doi lictori, iar pe revers o acvilă romană. În special după aceşti bani sapă vînătorii de comori de astăzi. În ultima vreme, preţul „kosonilor“ a scăzut pe piaţa internaţională. Foto: George Dumitriu
daci13
daci14 - Drobeta Turnu-Severin, artefact din Muzeul porţilor de fier. Foto: George Dumitriu
daci14
daci15 - În multe dintre satele României de azi, tehnicile şi uneltele cu care oamenii îşi lucrează pămîntul sînt arhaice, precum ale dacilor. Ţărănimea dacică trăia în obşti săteşti, avînd parcele de pămînt în proprietate comună, în timp ce casa, ograda şi uneltele, cum sînt aceste fiare de plug descoperite la Sarmizegetusa, erau proprietate privată. Foto: George Dumitriu
daci15
daci16 - Înfrângerea lui Decebal. Încolţit în Munţii Orăştiei, Decebal a ripostat în Moesia, alături de aliaţii roxolani şi bastarni, în iarna lui 101-102. Cea mai sîngeroasă luptă s-a dat la Adamclisi. În primăvara anului următor, romanii au reluat marşul spre Sarmizegetusa. Învins în 102, Decebal s-a văzut obligat să-şi dărîme fortificaţiile, să renunţe la o politică externă proprie şi să cedeze romanilor sudul Daciei. La reluarea ostilităţilor, în 105, romanii, urmărind mai întîi să stabilizeze situaţia în teritoriile ocupate în 102, înainte de a declanşa atacul, au înaintat în 5-6 coloane, vizînd zona fortificată din Munţii Orăştiei. În 106, învins din nou şi urmărit, Decebal s-a sinucis. Scena apare pe placa funerară a ofiţerului Tiberius Claudius Maximus, care i-a dus împăratului Traian capul regelui dac. Foto: George Dumitriu
daci16
daci18 - Artefact din Muzeul Naţional de Istorie al României: scenă de pe Columnă. 100 de triburi geto-dacice. Apulii, sucii, dacii, costobocii, calipizii, trizii sau tyrageţii sînt numai cîteva dintre numele triburilor ce au stăpînit vreme de secole teritoriul dintre Marea Neagră, Munţii Balcani, Tisa şi Nistru. Deşi intrat în uz, termenul generic de geto-daci e modern şi artificial, proiecţie a ideologiei naţionale, care a înţeles să unifice încă din antichitate spaţiul românesc de azi. La mai bine de un secol şi jumătate după Burebista, regele Decebal i-a repetat performanţa de a supune triburile geto-dace. Traian – pe un basorelief, primind solii „barbarului“, care cer pacea – a cucerit Dacia în 106, transformînd-o în provincie romană. Foto: George Dumitriu
daci18
daci20 - Nu s-au schimbat prea multe în acest meşteşug. Omul foloseşte aceleaşi unelte ca şi fierarii daci – cum sînt aceşti trei cleşti descoperiţi la Sarmizegetusa – şi este un personaj important şi respectat în comunitatea sa, la fel ca meşteşugarul din antichitate. Foto: George Dumitriu
daci20
daci21 - Lecţia de istorie Din nevoia de legitimitate ori propagandă, comuniştii au profitat de misterul în care sînt învăluiţi dacii, hiperbolizîndu-i. În manuale, dacii au fost şi încă sînt prezentaţi ca un popor de oameni deştepţi, muncitori şi viteji. Nişte copii din Ilva Mică, Bistriţa-Năsăud, învaţă într-o cameră transformată în sală de clasă. Sînt ei cu adevărat descendenţii vechilor stăpîni ai acestor locuri? Cel mai probabil, românii de azi au mai multe în comun cu vecinii lor unguri sau bulgari, decît cu dacii de acum 2.000 de ani. Foto: Bogdan Croitoru
daci21
daci22 - O privire în atelierul celui mai bătrîn meşter din Pătrăhăiţeşti sporeşte regretul că obiectele ieşite din mîinile tîmplarilor daci nu au ajuns pînă la noi. Foto: Bogdan Croitoru
daci22
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 18
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 294 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
daci21 - Lecţia de istorie Din nevoia de legitimitate ori propagandă, comuniştii au profitat de misterul în care sînt învăluiţi dacii, hiperbolizîndu-i. În manuale, dacii au fost şi încă sînt prezentaţi ca un popor de oameni deştepţi, muncitori şi viteji. Nişte copii din Ilva Mică, Bistriţa-Năsăud, învaţă într-o cameră transformată în sală de clasă. Sînt ei cu adevărat descendenţii vechilor stăpîni ai acestor locuri? Cel mai probabil, românii de azi au mai multe în comun cu vecinii lor unguri sau bulgari, decît cu dacii de acum 2.000 de ani. Foto: Bogdan Croitoru
daci21
Image Detail   98 x
daci4 - Numărul şi diversitatea uneltelor pentru dulgherit găsite în aşezările dacilor şi materia primă din belşug indică faptul că prelucrarea lemnului trebuie să fi fost o activitate înfloritoare la daci. Multe dintre uneltele antice – cum sînt acestea trei – seamănă pînă la identitate cu cele folosite azi. Foto: George Dumitriu
daci4
Image Detail   92 x
daci8 - Spaţiu mioritic. Iulian e ajutor de cioban la o stînă de pe Culmea Muncelului. În aceste locuri, oieritul e la el acasă parcă dintotdeauna. Foto: Bogdan Croitoru
daci8
Image Detail   92 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
daci2 - Artefact din Muzeul Naţional de Istorie a României, figurină din tezaurul Peretu. Foto: George Dumitriu
daci2
Image Detail   18. 10. 2011
daci4 - Numărul şi diversitatea uneltelor pentru dulgherit găsite în aşezările dacilor şi materia primă din belşug indică faptul că prelucrarea lemnului trebuie să fi fost o activitate înfloritoare la daci. Multe dintre uneltele antice – cum sînt acestea trei – seamănă pînă la identitate cu cele folosite azi. Foto: George Dumitriu
daci4
Image Detail   18. 10. 2011
daci5 - Deşi faimoşi ca războinici, dacii au trăit sprijinindu-se mai mult pe plug decît pe sabie. Acest ţăran din Poienile Izei a ieşit să îşi are ogorul cu un plug de lemn. Foto: Bogdan Croitoru
daci5
Image Detail   18. 10. 2011
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Istorie Cine au fost dacii cu adevărat