Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Istorie - Italia înainte de romani
romani1 - O nebunie pasională loveşte străzile din Gubbio la fiecare 15 mai, cînd o cursă cruntă, Corsa dei Ceri, omagiază pe sfîntul patron al oraşului, Ubaldo, şi moştenirea sa umbriană. În timpul cursei, trei echipe de bărbaţi cară pe străzile vechi, în strigătele mulţimii, stîlpi de 273 kg, din lemn, numiţi ceri. Într-un ultim efort, echipele se reped în sus, pe munte, pe serpentine, aproape 2 km, către Bazilica Sant’ Ubaldo. Susţinuţi de propria fervoare, bărbaţii fac drumul în circa 10 minute. Foto: David Alan Harvey
romani1
romani2 - Azi poartă prin care trec oile, acest portal marchează ruinele de la Falerii Novi, cîndva capitala faliscană. Cînd şi-au mutat capitala aici, la 25 de mile nord de Roma, în 241 î.Hr., faliscii şi-au asigurat acces la un nou drum roman, Via Amerina. În schimb, romanii şi-au asigurat o oprire pe drumul spre nord. Unii specialişti cred acum că astfel de cooperări i-au ajutat pe romani să prospere şi pe italici să-şi păstreze o parte din identitatea culturală – în mare parte, pentru gloria eternă a Italiei. Foto: David Alan Harvey
romani2
romani3 - În Cocullo, credincioşii mîngîie şerpi inofensivi, la sărbătoarea Abatelui San Domenico, un vindecător despre care se crede că apără de boli. Foto: O. Louis Mazzatenta
romani3
romani4 - Şerpii dau un aer păgîn unui sfînt creştin, la sărbătoarea Abatelui San Domenico din Cocullo. Aici, în fiecare lună mai, localnicii şi mii de vizitatori se îmbulzesc să atingă statuia sfîntului patron al oraşului. Ritualul aminteşte de vechea populaţie a marsilor, faimoşi pentru dresura şerpilor şi priceperea în folosirea plantelor tămăduitoare. Foto: David Alan Harvey
romani4
romani5 - Aristocraţii tuturor grupurilor îşi etalau statutul purtînd aur. Femeile îngropate în sec. al IV-lea şi al III-lea î.Hr. cu aceste piese erau celte, din zona adriatică Marches. Zeiţa Atena ne priveşte de pe un inel; cerceii au motive din Orientul Apropiat. Un colan celt era, de asemenea, purtat de bărbaţi. Etruscii preferau un pandantiv numit bulla (flancat de două ghinde aurite). Foto: Muzeul Arheologic Naţional din Marche, Ancona
romani5
romani6 - Vechea faţă etnică a Italiei. Neamurile italice au început să manifeste identităţi prin 900 î.Hr. Deşi etruscii (neconsideraţi italici, datorită limbii lor) s-au afirmat de timpuriu, multe culturi italice şi-au lăsat şi ele amprenta. Amestecîndu-se cu ei, coloniile greceşti au prosperat în sud, iar celţii, ca şi galii, au venit din nord, ca luptători şi colonişti deopotrivă. Într-un ultim efort de a-şi afirma autonomia în faţa viziunii imperiale a Romei, la începutul sec. I î.Hr. cîteva grupuri au format o alianţă, numind uniunea şi moneda lor Italia. Foto: O. Louis Mazzatenta
romani6
romani7 - O altă statuie italică, „Războinicul din Capestrano“ – un rege al vestinilor din secolul al VI-lea î.Hr. – apare astăzi pe etichetele vinurilor. Foto: David Alan Harvey
romani7
romani8 - Foto: O. Louis Mazzatenta
romani8
romani10 - Colinele de smarald de lîngă Matelica erau odată leagănul vechilor picini. Aşezîndu-se aproape de Adriatica, au înflorit făcînd negoţ cu grecii şi fenicienii şi importînd preţuitul chihlimbar de la Baltica. Sus, în Apenini – spinarea muntoasă a Italiei (în fundal) –, samniţii, marsii şi alte neamuri italice şi-au găsit adăpost pe pantele abrupte, frustrante pentru invadatorii migratori şi romanii neobişnuiţi la început cu războaiele în munţi. Iarna, îşi coborau vitele şi oile la şes, unde se schimbau bunuri şi informaţii. Foto: O. Louis Mazzatenta
romani10
romani11 - Mulţimea creşte şi vuieşte la startul în Corsa dei Ceri, din Gubbio, unde echipele, în albastru, galben şi negru, ridică stîlpii de 5 metri, avîndu-i în vîrf pe sfinţii Giorgio, Ubaldo, respectiv Antonio. Se spune că în epoca precreştină umbrii cărau animalele pe platforme ca să le sacrifice pe vîrful muntelui, acolo unde se înalţă acum bazilica. Azi, umbrii aduc ca ofrandă sudoarea lor. „E mai important decît orice meci de fotbal – spune Mirko Monarchi, din echipa galbenă. Dacă s-ar renunţa la cursa din Gubbio, prea puţin ar rămîne.“ Foto: O. Louis Mazzatenta
romani11
romani12 - Cîndva, între 300 şi 100 î.Hr., ea a fost îngropată la Fossa, una dintre cele mai mari şi mai vechi necropole din Italia. Descoperit în 1992, situl, bine păstrat, deţine cîteva mii de morminte vestinice din secolele X-I î.Hr., o comoară a stilurilor funerare italice. În multe morminte bărbăteşti, dale verticale de piatră – probabil aliniate spre apus – conduc în jos, la o movilă funerară înconjurată de pietre. Pînă în secolul al IV-lea î.Hr., îngroparea diferenţia triburile de la est de Apenini de vecinii lor de la vest, care îşi incinerau morţii. Foto: O. Louis Mazzatenta
romani12
romani13 - Cioplită în os de vacă sau oaie, masca unui zeu, posibil Dionysos, împodobea patul funerar al unei vestine. Foto: Muzeul de Preistorie din Celano
romani13
romani14 - Spiritul de luptă italic s-a păstrat pînă azi într-un coif din bronz în stil corintian. Foto: Muzeul de Preistorie din Celano
romani14
romani15 - Italicii admirau cultura greacă şi încercau să o imite: un centaur cu călăreţ, de fildeş, din sec. al VI-lea î.Hr., provine din mormîntul unui picin. Hercules, protectorul ciobanilor şi călătorilor, se număra printre zeii lor favoriţi. Foto: Muzeul Arheologic Naţional din Marche
romani15
romani16 - ÎnŞirate pe un fir de bronz, 7 figuri din os, reprezentînd bărbaţi goi şi femei îmbrăcate, împodobeau pieptul unui picin în sec. al VI-lea î.Hr. Feţele zîmbitoare amintesc de sculpturile greceşti ale timpului, dar nu se ştie dacă au fost importate sau copiate. Foto: Muzeul Arheologic Naţional din Marche
romani16
romani17 - Samniţii utilizau măsuri de apărare mai pămîntene. Înarmat cu un topor, un scut şi o armură din trei discuri, un războinic se luptă pe un vas din sec. al IV-lea î.Hr. Cunoscuţi pentru vitejia lor, samniţii au fost printre ultimii care au rezistat expansiunii romane. Foto: Muzeul Arheologic Naţional din Benevento; David A. Harvey
romani17
romani18 - Popoarele italice au prosperat în Peninsula Italică cu mult timp înainte ca romanii să înceapă să o domine în sec. al IV-lea î.Hr. Aceste neamuri – apuli, umbri, samniţi şi alţii – aveau fiecare limba, arta, obiceiurile şi armele lor, inclusiv armură care proteja inima, ca acest disc de bronz, din sec. al VI-lea î.Hr., decorat cu o fiară mitică. Foto: Muzeul Arheologic Naţional d’Abruzzo, Chieti
romani18
romani19 - Fereastră către gîndirea italică, şapte gravuri din bronz celebre, numite Tablele Iguvine, descriu ritualuri umbriene – inclusiv cele care se reflectă, poate, în Corsa dei Ceri – care se practicau în Iguvium, azi Gubbio, între secolele III-I î.Hr. Ele au fost scrise în umbriană, folosindu-se prima dată un alfabet derivat din cel etrusc, mai tîrziu inscripţionate chiar dedesubt, în alfabetul latin al romanilor. Foto: Muzeul Civic, Gubbio
romani19
romani20 - Practici străvechi care alungă diavolul se întîlnesc încă în Italia modernă. Acasă, în Spinete, Elena Salvatore (în negru) tocmai a picurat ulei de măsline în apă, privind picăturile cum se sparg – semn pentru ea că malocchio, sau deochiul, l-a atins pe vizitatorul ei (translatorul). Ca să alunge răul, ea îndeplineşte un ritual de purificare. Face semnul crucii, spune rugăciuni şi repetă: „Ochi împotriva ochiului şi Domnul împotriva lor, alungă deochiul.“ Foto: O. Louis Mazzatenta
romani20
romani21 - Spiritul de luptă italic s-a păstrat pînă azi în mînerele unui vas etrusc de servit. Demonstraţiile războinice la funeraliile etrusce se poate să fi dus la apariţia gladiatorilor Romei. Foto: Muzeul Arheologic Naţional din Marche
romani21
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 20
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 290 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
romani19 - Fereastră către gîndirea italică, şapte gravuri din bronz celebre, numite Tablele Iguvine, descriu ritualuri umbriene – inclusiv cele care se reflectă, poate, în Corsa dei Ceri – care se practicau în Iguvium, azi Gubbio, între secolele III-I î.Hr. Ele au fost scrise în umbriană, folosindu-se prima dată un alfabet derivat din cel etrusc, mai tîrziu inscripţionate chiar dedesubt, în alfabetul latin al romanilor. Foto: Muzeul Civic, Gubbio
romani19
Image Detail   184 x
romani11 - Mulţimea creşte şi vuieşte la startul în Corsa dei Ceri, din Gubbio, unde echipele, în albastru, galben şi negru, ridică stîlpii de 5 metri, avîndu-i în vîrf pe sfinţii Giorgio, Ubaldo, respectiv Antonio. Se spune că în epoca precreştină umbrii cărau animalele pe platforme ca să le sacrifice pe vîrful muntelui, acolo unde se înalţă acum bazilica. Azi, umbrii aduc ca ofrandă sudoarea lor. „E mai important decît orice meci de fotbal – spune Mirko Monarchi, din echipa galbenă. Dacă s-ar renunţa la cursa din Gubbio, prea puţin ar rămîne.“ Foto: O. Louis Mazzatenta
romani11
Image Detail   155 x
romani14 - Spiritul de luptă italic s-a păstrat pînă azi într-un coif din bronz în stil corintian. Foto: Muzeul de Preistorie din Celano
romani14
Image Detail   152 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
romani1 - O nebunie pasională loveşte străzile din Gubbio la fiecare 15 mai, cînd o cursă cruntă, Corsa dei Ceri, omagiază pe sfîntul patron al oraşului, Ubaldo, şi moştenirea sa umbriană. În timpul cursei, trei echipe de bărbaţi cară pe străzile vechi, în strigătele mulţimii, stîlpi de 273 kg, din lemn, numiţi ceri. Într-un ultim efort, echipele se reped în sus, pe munte, pe serpentine, aproape 2 km, către Bazilica Sant’ Ubaldo. Susţinuţi de propria fervoare, bărbaţii fac drumul în circa 10 minute. Foto: David Alan Harvey
romani1
Image Detail   06. 11. 2011
romani2 - Azi poartă prin care trec oile, acest portal marchează ruinele de la Falerii Novi, cîndva capitala faliscană. Cînd şi-au mutat capitala aici, la 25 de mile nord de Roma, în 241 î.Hr., faliscii şi-au asigurat acces la un nou drum roman, Via Amerina. În schimb, romanii şi-au asigurat o oprire pe drumul spre nord. Unii specialişti cred acum că astfel de cooperări i-au ajutat pe romani să prospere şi pe italici să-şi păstreze o parte din identitatea culturală – în mare parte, pentru gloria eternă a Italiei. Foto: David Alan Harvey
romani2
Image Detail   06. 11. 2011
romani3 - În Cocullo, credincioşii mîngîie şerpi inofensivi, la sărbătoarea Abatelui San Domenico, un vindecător despre care se crede că apără de boli. Foto: O. Louis Mazzatenta
romani3
Image Detail   06. 11. 2011
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Istorie Italia înainte de romani