Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Locuri şi oameni - Păzitori ai lumii
kogi1 - Un băiat kogi se grăbeşte să urce cele circa 1.300 de trepte spre Teyuna, important centru al civilizaţiei tayrona, ridicat în jurul anului 1.000 d.Hr. De cînd a fost descoperit, în anii ‘70, de Fraţii Mai Mici, e cunoscut ca Ciudad Perdida – Oraşul Pierdut. M-am alăturat acestor kogi, care tocmai se întorceau la Teyuna, după ce teama de operaţiunile de gherilă îi gonise de acolo cu şase luni în urmă. „N-avem nevoie de avuţii sau comori de nici un fel – a spus un şef arhuaco. Dacă avem grijă de locurile noastre sfinte, vom duce o viaţă echilibrată.“ Foto: Stephen Ferry
kogi1
kogi2 - Încrezători în înţelepciunea poporului lor, indigenii de pe munte se autointitulează Fraţii Mai Mari, iar pe noi, ceilalţi, ne numesc Fraţii Mai Mici. Încă de pe vremea în care cucerirea spaniolă a distrus oraşele civilizaţiei tayrona, cu vreo patru veacuri în urmă, descendenţii acestei culturi precolumbiene au folosit Sierra Nevada ca refugiu împotriva agresiunilor Fraţilor Mai Mici. Acum, şefii indieni deplîng defrişarea pădurilor lor de către venetici, care, pe lîngă creşterea vitelor şi agricultură, plantează coca pentru a alimenta traficul înfloritor cu cocaină. Foto: Stephen Ferry
kogi2
kogi3 - Nu mă aşteptam să văd un acordeon în satul arhuaco Mamánkana, la peste 4.250 de metri altitudine, dar iată-l, mînuit dibaci, în timp ce Seiarimaku şi sora geamănă a soţiei lui, Zarkundewa, dansează alături de ceilalţi săteni la sărbătoarea Anului Nou. Familiile germane care s-au stabilit în Sierra Nevada au adus instrumentul, unul din puţinele obiecte din lumea Fraţilor Mai Mici pe care indienii arhuaco au decis să le asimileze în societatea lor conservatoare. Chiar şi aici, în ciuda aerului rarefiat şi rece al înălţimii, sătenii au dansat pînă în zori. Pentru ceremonii însă, lasă deoparte acordeonul şi cîntă la tobele şi fluierele tradiţionale. Foto: Stephen Ferry
kogi3
kogi4 - Femeile păstrează albul hainelor, spălînd tunicile în rîurile reci şi repezi de munte. Foto: Stephen Ferry
kogi4
kogi5 - Indienii definesc toate activităţile în funcţie de sex. Misterul fertilităţii şi echilibrul între masculin şi feminin sînt miezul credinţei lor. Astfel, tigva este feminină, beţişorul este masculin, iar punerea lor împreună simbolizează concepţia. Ţeserea pînzei arată şi ea cum activităţile specifice femeilor şi cele specifice bărbaţilor se completează şi se echilibrează reciproc. Aşa cum a fost toarsă şi lumea, femeile torc bumbacul şi fibrele de agavă în fire, din care fac apoi haine şi chimire , iar bărbaţii ţes firele albe în tunici şi pălării. Foto: Stephen Ferry
kogi5
kogi6 - După un val de atacuri împotriva populaţiei arhuaco şi a altor indieni, preoţii au chemat oamenii din toate satele arhuaco la o adunare spirituală extraordinară. Liderul lor spiritual, ZarenkungU–mU– (centru, în stînga) explică: „Cerem vechilor spirite ale naturii să ne ajute să aducem pacea pe munte.“ În timpul meditaţiei, arhuaco au strîns în mîini materiale naturale – fibre de bumbac şi scoarţă de copac – şi timp de aproape patru ore le-au adresat gînduri, sentimente şi rugăciuni. Cînd obiectele s-au încărcat de spirit şi concentrare, preoţii le-au adunat din mîinile celor prezenţi şi le-au oferit apoi muntelui în ritualuri secrete, lîngă lacurile sacre de pe culmi. Foto: Stephen Ferry
kogi6
kogi7 - Violenţa a destabilizat Sierra Nevada. Am mers împreună cu şefii indieni acolo unde a fost ucis Nicolás Izquierdo, un fermier arhuaco împuşcat probabil de paramilitari. Ucigaşii i-au scos tunica şi pălăria, l-au îmbrăcat în haine străine de portul său şi l-au lăsat în mijlocul drumului. Acest mesaj grotesc pare menit să-i sperie pe indienii arhuaco, ca să accepte controlul paramilitarilor în zonă. Foto: Stephen Ferry
kogi7
kogi8 - Soldaţii din armată patrulează regulat muntele, căutînd informaţii. Foto: Stephen Ferry
kogi8
kogi9 - Deşi populaţiile indigene din Sierra Nevada – wiwa, kogi şi arhuaco – insistă că nu vor nici o implicare în conflictul civil din Columbia, combatanţii nu le respectă neutralitatea. Într-o zi, un elicopter militar a lansat o parte din cei 2.000 de soldaţi în urmărirea unui grup de gherilă, bănuit că activează în apropiere de satul kogi Uluezhi. După ce i-au interogat pe indieni, uitînd, se pare, că mulţi nu vorbesc spaniola, soldaţii şi-au instalat tabăra în Uluezhi, unii dispărînd pînă la urmă cu obiecte rituale. „Toţi sînt la fel – gherile, armată şi paramilitari – a spus un indian kogi. Spun că luptă ca să-i apere pe indieni, cînd de fapt fac contrariul, încearcă să ne distrugă.“ Foto: Stephen Ferry
kogi9
kogi10 - Adîncit în gînduri, un bătrîn kogi se concentrează asupra unui poporo, o tigvă pe care fiecare bărbat indigen o poartă cu el de la pubertate. În ea păstrează scoici măcinate, scoase de pe plajele sacre, pe care bărbaţii le iau cu un beţişor şi le amestecă în gură cu frunze de coca prăjite. Amestecul chimic rezultat din frunzele de coca şi praful de var produce un uşor efect stimulator – diferit de cel intens al cocainei –, care le dă energia necesară la această altitudine. Apoi folosesc băţul pentru a întinde pe suprafaţa tigvei amestecul de salivă şi calciu, care devine treptat un bulb tare, simbol al vîrstei şi înţelepciunii bărbatului. Foto: Stephen Ferry
kogi10
kogi11 - Ca toate satele tradiţionale de pe munte, Chivilongui, centrul kogi, este un loc sacru, îngrijit de un preot, sau Mama, care poate ţine minte şi transmite istoria socială şi moştenirea spirituală, veche de secole. Satele sînt ocupate cîteva zile pe lună, cînd oamenii se adună pentru reculegere spirituală sau activitate în comun. În rest, lucrează mici loturi, aflate la o zi sau mai bine de mers. Casa de ceremonii a bărbaţilor este cea mai înaltă construcţie. Stîlpii gemeni ieşiţi prin acoperişuri reprezintă forţa duală, pe care indienii o văd peste tot în univers, considerînd că e datoria lor să o ţină în echilibru: spirit şi materie, interior şi exterior, masculin şi feminin, creaţie şi distrugere. Foto: Stephen Ferry
kogi11
kogi12 - Apărîndu-şi timp de secole credinţa, cei din Sierra Nevada de Santa Marta, Columbia, îşi văd sanctuarul violat prin distrugerea naturii şi conflicte armate. Convinşi că Terra suferă dacă acest loc sacru suferă, preoţii ne-au permis, în mod excepţional, să aruncăm o privire în ţinutul lor primejduit. Foto: Stephen Ferry
kogi12
kogi13 - Simţindu-se cineva pentru o zi, un băiat poartă o pălărie tradiţională de preot. Ea semnifică vîrfurile albe ale Sierrei Nevada. Foto: Stephen Ferry
kogi13
kogi14 - Seiarimaku, un bărbat arhuaco, plîngea dispariţia zăpezilor de pe vîrfurile muntelui, în timp ce urca la peste 4.250 de metri, dincolo de limita pădurii. „Cînd eram copil, valea era acoperită de zăpadă chiar şi vara, iar pe rîu era gheaţă – spunea Seiarimaku. Acum e prea uscat.“ Fără să ştie de încălzirea globală şi de efectul de seră, şefii indigeni văd totuşi în recenta aridizare nu doar un pericol pentru bazinul hidrografic cu peste 30 de rîuri al Sierrei Nevada, ci şi un simptom al unei grave tulburări a lumii. După cum spune Mama Ramón Gil, un şef wiwa: „Dacă muntele ăsta nu e îngrijit, o să se îmbolnăvească întreaga lume.“ Foto: Stephen Ferry
kogi14
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 14
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 224 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
kogi8 - Soldaţii din armată patrulează regulat muntele, căutînd informaţii. Foto: Stephen Ferry
kogi8
Image Detail   157 x
kogi12 - Apărîndu-şi timp de secole credinţa, cei din Sierra Nevada de Santa Marta, Columbia, îşi văd sanctuarul violat prin distrugerea naturii şi conflicte armate. Convinşi că Terra suferă dacă acest loc sacru suferă, preoţii ne-au permis, în mod excepţional, să aruncăm o privire în ţinutul lor primejduit. Foto: Stephen Ferry
kogi12
Image Detail   146 x
kogi4 - Femeile păstrează albul hainelor, spălînd tunicile în rîurile reci şi repezi de munte. Foto: Stephen Ferry
kogi4
Image Detail   143 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
kogi1 - Un băiat kogi se grăbeşte să urce cele circa 1.300 de trepte spre Teyuna, important centru al civilizaţiei tayrona, ridicat în jurul anului 1.000 d.Hr. De cînd a fost descoperit, în anii ‘70, de Fraţii Mai Mici, e cunoscut ca Ciudad Perdida – Oraşul Pierdut. M-am alăturat acestor kogi, care tocmai se întorceau la Teyuna, după ce teama de operaţiunile de gherilă îi gonise de acolo cu şase luni în urmă. „N-avem nevoie de avuţii sau comori de nici un fel – a spus un şef arhuaco. Dacă avem grijă de locurile noastre sfinte, vom duce o viaţă echilibrată.“ Foto: Stephen Ferry
kogi1
Image Detail   11. 10. 2011
kogi2 - Încrezători în înţelepciunea poporului lor, indigenii de pe munte se autointitulează Fraţii Mai Mari, iar pe noi, ceilalţi, ne numesc Fraţii Mai Mici. Încă de pe vremea în care cucerirea spaniolă a distrus oraşele civilizaţiei tayrona, cu vreo patru veacuri în urmă, descendenţii acestei culturi precolumbiene au folosit Sierra Nevada ca refugiu împotriva agresiunilor Fraţilor Mai Mici. Acum, şefii indieni deplîng defrişarea pădurilor lor de către venetici, care, pe lîngă creşterea vitelor şi agricultură, plantează coca pentru a alimenta traficul înfloritor cu cocaină. Foto: Stephen Ferry
kogi2
Image Detail   11. 10. 2011
kogi3 - Nu mă aşteptam să văd un acordeon în satul arhuaco Mamánkana, la peste 4.250 de metri altitudine, dar iată-l, mînuit dibaci, în timp ce Seiarimaku şi sora geamănă a soţiei lui, Zarkundewa, dansează alături de ceilalţi săteni la sărbătoarea Anului Nou. Familiile germane care s-au stabilit în Sierra Nevada au adus instrumentul, unul din puţinele obiecte din lumea Fraţilor Mai Mici pe care indienii arhuaco au decis să le asimileze în societatea lor conservatoare. Chiar şi aici, în ciuda aerului rarefiat şi rece al înălţimii, sătenii au dansat pînă în zori. Pentru ceremonii însă, lasă deoparte acordeonul şi cîntă la tobele şi fluierele tradiţionale. Foto: Stephen Ferry
kogi3
Image Detail   11. 10. 2011
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Locuri şi oameni Păzitori ai lumii