Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
România - Arhivele stalagmitelor
stalagmite1 - Letopiseţul epocilor climatice se regăseşte elocvent în alternanţa de benzi din draperiile de calcit. Benzile roşietice şi gălbui conţin impurităţi organice şi indică o perioadă mai caldă şi bogată în precipitaţii. Porţiunile de calcit translucid s-au format în perioade reci, cu aport redus de apă, bine filtrată. Foto: Cristian Lascu
stalagmite1
stalagmite2 - Scafandru în Peştera Piatra, singura peşteră dobrogeană care conţine stalagmite. Fapt neobişnuit, toate se află acum sub apă. Dar ele nu se puteau forma decât în aer, în perioadele în care nivelul Mării Negre era mai coborât şi calcarele erau spălate de precipitaţii bogate. Pentru a afla când arida Dobroge avea o astfel de climă, am determinat vârsta speleosistemelor prin metoda raportului izotopilor uraniu-toriu. Dar mai întâi am colectat probele, în mare grabă, înainte ca tulburarea apei să reducă vizibilitatea la zero. Foto: Cristian Lascu
stalagmite2
stalagmite3 - Studiul Peşterii Piatra face parte dintr-un program de cercetare a misterioaselor ape subterane din Dobrogea. Pentru a dovedi că ele au circulat mulţi ani fără a fi influenţate de mediul exterior, la mari adâncimi sub pământ, fizicianul Florin Baciu a folosit o demonstraţie simplă. El a constatat că izotopii radioactivi cesiu 137 şi stronţiu 90, care după accidentul de la Cernobâl petrecut în 1986 contaminează pretutindeni solul şi apele de la suprafaţă, lipsesc din apele şi sedimentul unor peşteri dobrogene. Foto: Cristian Lascu
stalagmite3
stalagmite4 - Seceta din ultimele două decenii a dus la scăderea şi chiar la dispariţia unor lacuri din peşteri. În Peştera Piatra Altarului, din Munţii Apuseni, se află geode de cristale formate prin precipitare din apa saturată a unor lacuri al căror nivel a fost constant timp îndelungat. Baza unora dintre ele a fost datată la circa 165.000 de ani. În urmă cu 15 ani, ele conţineau încă un volum important de apă. În prezent, cele mai multe au secat complet şi pot fi vizitate de speologi fără a mai folosi echipamentul de scufundare. Foto: Cristian Lascu
stalagmite4
stalagmite5 - Printre probele analizate de Silviu Constantin la Bergen se numără şi o stalagmită adusă de Cristian Lascu din Munţii Apuseni. ”Când am început să măsor activitatea probei, am crezut că s-a stricat spectrometrul” – povesteşte Silviu. ”Stalagmita asta conţine de peste 600 de ori mai mult uraniu decât orice probă din România.” Această concentraţie nu e de fapt periculoasă pentru om. Precizia datărilor obţinute pe astfel de speleosisteme bogate în uraniu e remarcabilă: stalagmita a fost datată la 210.000 de ani cu o eroare mai mică de 900 de ani. Foto: Cristian Lascu
stalagmite5
stalagmite6 - Decorul mirific al carstului ascunde o bogată arhivă de informaţii, interesând multe discipline. Speologia, ”o ştiinţă nouă a străvechilor taine subpământene”, cum o definea Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei, rămâne o ştiinţă nouă. Explorările ultimelor decenii au sporit considerabil domeniul subteran. Pe de altă parte, perfecţionarea metodelor de analiză şi studiu permite descifrarea cu o precizie tot mai mare a ”străvechilor taine”. Foto: Cristian Lascu
stalagmite6
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 6
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 948 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
stalagmite5 - Printre probele analizate de Silviu Constantin la Bergen se numără şi o stalagmită adusă de Cristian Lascu din Munţii Apuseni. ”Când am început să măsor activitatea probei, am crezut că s-a stricat spectrometrul” – povesteşte Silviu. ”Stalagmita asta conţine de peste 600 de ori mai mult uraniu decât orice probă din România.” Această concentraţie nu e de fapt periculoasă pentru om. Precizia datărilor obţinute pe astfel de speleosisteme bogate în uraniu e remarcabilă: stalagmita a fost datată la 210.000 de ani cu o eroare mai mică de 900 de ani. Foto: Cristian Lascu
stalagmite5
Image Detail   668 x
stalagmite2 - Scafandru în Peştera Piatra, singura peşteră dobrogeană care conţine stalagmite. Fapt neobişnuit, toate se află acum sub apă. Dar ele nu se puteau forma decât în aer, în perioadele în care nivelul Mării Negre era mai coborât şi calcarele erau spălate de precipitaţii bogate. Pentru a afla când arida Dobroge avea o astfel de climă, am determinat vârsta speleosistemelor prin metoda raportului izotopilor uraniu-toriu. Dar mai întâi am colectat probele, în mare grabă, înainte ca tulburarea apei să reducă vizibilitatea la zero. Foto: Cristian Lascu
stalagmite2
Image Detail   653 x
stalagmite4 - Seceta din ultimele două decenii a dus la scăderea şi chiar la dispariţia unor lacuri din peşteri. În Peştera Piatra Altarului, din Munţii Apuseni, se află geode de cristale formate prin precipitare din apa saturată a unor lacuri al căror nivel a fost constant timp îndelungat. Baza unora dintre ele a fost datată la circa 165.000 de ani. În urmă cu 15 ani, ele conţineau încă un volum important de apă. În prezent, cele mai multe au secat complet şi pot fi vizitate de speologi fără a mai folosi echipamentul de scufundare. Foto: Cristian Lascu
stalagmite4
Image Detail   639 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
stalagmite1 - Letopiseţul epocilor climatice se regăseşte elocvent în alternanţa de benzi din draperiile de calcit. Benzile roşietice şi gălbui conţin impurităţi organice şi indică o perioadă mai caldă şi bogată în precipitaţii. Porţiunile de calcit translucid s-au format în perioade reci, cu aport redus de apă, bine filtrată. Foto: Cristian Lascu
stalagmite1
Image Detail   13. 01. 2011
stalagmite2 - Scafandru în Peştera Piatra, singura peşteră dobrogeană care conţine stalagmite. Fapt neobişnuit, toate se află acum sub apă. Dar ele nu se puteau forma decât în aer, în perioadele în care nivelul Mării Negre era mai coborât şi calcarele erau spălate de precipitaţii bogate. Pentru a afla când arida Dobroge avea o astfel de climă, am determinat vârsta speleosistemelor prin metoda raportului izotopilor uraniu-toriu. Dar mai întâi am colectat probele, în mare grabă, înainte ca tulburarea apei să reducă vizibilitatea la zero. Foto: Cristian Lascu
stalagmite2
Image Detail   13. 01. 2011
stalagmite3 - Studiul Peşterii Piatra face parte dintr-un program de cercetare a misterioaselor ape subterane din Dobrogea. Pentru a dovedi că ele au circulat mulţi ani fără a fi influenţate de mediul exterior, la mari adâncimi sub pământ, fizicianul Florin Baciu a folosit o demonstraţie simplă. El a constatat că izotopii radioactivi cesiu 137 şi stronţiu 90, care după accidentul de la Cernobâl petrecut în 1986 contaminează pretutindeni solul şi apele de la suprafaţă, lipsesc din apele şi sedimentul unor peşteri dobrogene. Foto: Cristian Lascu
stalagmite3
Image Detail   13. 01. 2011
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto România Arhivele stalagmitelor