Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Ştiinţă - Darwinii moderni
legacy-01-475.jpg - Unul deschis la culoare, altul inchis, cei doi soareci apartin aceleiasi specii, iar cei care participa la cercetarile ce vizeaza modul in care actioneaza selectia naturala asupra genelor, creand o lume de diversitate.Foto: Lynn Johnson
legacy-01-475.jpg
legacy-02-475.jpg - Pestisori guppy care sunt subiectul unui experiment se lovesc de peretii unui tanc rezervor. Mai tarziu vor inota liber in bazine izolate din cursurile de apa in Trinidad. Foto: Lynn Johnson
legacy-02-475.jpg
legacy-03-475.jpg - Biologul David Reznick controleaza expunerea grupurilor de pesti guppy la pradatori, dupa care urmareste schimbarile de populatie. Marimea corpului, varsta maturitatii si numarul de tineri care au evoluat in experimentele sale. „Darwin a considerat ca evolutia prin selectie naturala este un proces prea lent pentru a putea fi observat” afirma Reznick „dar noi asistam cum evolutia se petrece in numai cativa ani.” Foto: Lynn Johnson
legacy-03-475.jpg
legacy-04-475.jpg - Neurobiologul Constance Sharff care isi gaseste inspiratia inotand langa casa ei din Berlin. Descoperirile ei urmaresc un fir tesut prin toate creaturile. „echipamentul genetic pe care il foloseste o pasare ca sa invete sa cante probabil ca nu este departe de ceea ce foloseste un soarece care invata sa fuga intr-un labirint, si ceea ce folosim pentru a invata vorbirea.”Foto: Lynn Johnson
legacy-04-475.jpg
legacy-05-475.jpg - Un cintezoi adult, (cu ciocul rosu) isi invata puiul sa cante. Gena foxp2 este cheia care il face pe protejat sa invete vocalizele. Odata ce gena este incapacitata (scoasa din formula), tinerelul va ciripi aiureli, afirma neurobiologul Constance Sharff.Foto: Lynn Johnson
legacy-05-475.jpg
legacy-06-475.jpg - Pentru a umple un loc liber pe harta evolutionista, paleontologul Neil Shubin deseneaza schita craniului unui tiktaalik rosae, de 375 de milioane de ani, descoperit in urma unor sapaturi in stancile din zona canadiana a Arcticii, in 2004. Un peste cu caracteristici de animal terestru, Tiktaalik ajuta la intelegerea cilatoriei Vietii din mare pe pamant.Foto: Lynn Johnson
legacy-06-475.jpg
legacy-07-475.jpg - In laborator, Shubin, cercetator pentru National Geographic, studiaza modul in care evolueaza schema corpului. In larvele de calcan a introdus o gena care, la oameni, influenteaza forma mainii. Rezultatul este o schimbare previzibila in forma inotatoarei dorsale. Foto: Lynn Johnson
legacy-07-475.jpg
legacy-08-475.jpg - Biologul evolutionist Hopi Hoekstra investigheaza mecanica genelor pentru a demonstra cum se adapteaza animalele la mediul inconjurator. „Sa prinzi soareci pe plajele din Florida tine de rutina, si totusi are ceva emotionant”, afirma ea: „totusi, sa deschizi o capcana cu un soricel prins, seamana cu dimineata de Craciun.Foto: Lynn Johnson
legacy-08-475.jpg
legacy-09-475.jpg - Pielea unui soarece care si-a facut viziuna in nisip deschis la culoare (stanga) are o pigmentatie discreta. La celalalt capat al spectrului, solul terestru argilos a favorizat blana mai inchisa la culoare. Pieile partin aceleiasi specii – soarecele de camp.- Piei de soarece fotografiate la Muzeul de Zoologie Comparata, Universitatea HarvardFoto: Lynn Johnson
legacy-09-475.jpg
legacy-10-714.jpg - Munca lui Sean Carrol este axata pe descoperirea genelor responsabile de generarea unor elemente specifice de anatomie si depistarea modului in care aceste gene orchestreaza diversele forme si dispunerea lor in modele care variaza de la aripi de fluture pana la dungi de tigru. „aceste extreme din lumea animalelor” afirma Carrol „i-au inspirat pe biologi de secole intregi.” Foto: Lynn Johnson
legacy-10-714.jpg
legacy-11-475.jpg - „Cum si-a dobandit girafa gatul ei lung si modelul spectaculos de pete de pe blana?” se mira geneticianul Sean Carroll.(Gradina zoologica din Madison, Wisconsin)Foto: Lynn Johnson
legacy-11-475.jpg
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 11
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 1465 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
legacy-09-475.jpg - Pielea unui soarece care si-a facut viziuna in nisip deschis la culoare (stanga) are o pigmentatie discreta. La celalalt capat al spectrului, solul terestru argilos a favorizat blana mai inchisa la culoare. Pieile partin aceleiasi specii – soarecele de camp.- Piei de soarece fotografiate la Muzeul de Zoologie Comparata, Universitatea HarvardFoto: Lynn Johnson
legacy-09-475.jpg
Image Detail   729 x
legacy-07-475.jpg - In laborator, Shubin, cercetator pentru National Geographic, studiaza modul in care evolueaza schema corpului. In larvele de calcan a introdus o gena care, la oameni, influenteaza forma mainii. Rezultatul este o schimbare previzibila in forma inotatoarei dorsale. Foto: Lynn Johnson
legacy-07-475.jpg
Image Detail   615 x
legacy-05-475.jpg - Un cintezoi adult, (cu ciocul rosu) isi invata puiul sa cante. Gena foxp2 este cheia care il face pe protejat sa invete vocalizele. Odata ce gena este incapacitata (scoasa din formula), tinerelul va ciripi aiureli, afirma neurobiologul Constance Sharff.Foto: Lynn Johnson
legacy-05-475.jpg
Image Detail   605 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
legacy-09-475.jpg - Pielea unui soarece care si-a facut viziuna in nisip deschis la culoare (stanga) are o pigmentatie discreta. La celalalt capat al spectrului, solul terestru argilos a favorizat blana mai inchisa la culoare. Pieile partin aceleiasi specii – soarecele de camp.- Piei de soarece fotografiate la Muzeul de Zoologie Comparata, Universitatea HarvardFoto: Lynn Johnson
legacy-09-475.jpg
Image Detail   01. 02. 2009
legacy-02-475.jpg - Pestisori guppy care sunt subiectul unui experiment se lovesc de peretii unui tanc rezervor. Mai tarziu vor inota liber in bazine izolate din cursurile de apa in Trinidad. Foto: Lynn Johnson
legacy-02-475.jpg
Image Detail   01. 02. 2009
legacy-04-475.jpg - Neurobiologul Constance Sharff care isi gaseste inspiratia inotand langa casa ei din Berlin. Descoperirile ei urmaresc un fir tesut prin toate creaturile. „echipamentul genetic pe care il foloseste o pasare ca sa invete sa cante probabil ca nu este departe de ceea ce foloseste un soarece care invata sa fuga intr-un labirint, si ceea ce folosim pentru a invata vorbirea.”Foto: Lynn Johnson
legacy-04-475.jpg
Image Detail   01. 02. 2009
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Ştiinţă Darwinii moderni