Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Natura - Dinozauri extremi
dino 01 - Se poate ca acest ciudat rand dublu de tepi crescuti din vertebrele Amargasaurus-ului, asemenea aripioarelor unui Cadillac din 1959, sa nu fi avut niciun alt scop decat de a atrage atentia. De cand s-a anuntat, in 1991, descoperirea sauropodului, paleontologii au reflectat asupra rolului delicatelor tije osoase, care, in cel mai bun caz, i-ar fi oferit o modalitate limitata de aparare impotriva pradatorilor. Poate erau acoperite cu piele si formau creste asemanatoare celor ale unor soparle de azi. In acest caz, e posibil ca Amargasaurus sa fi pompat sange spre ele, pentru a ajuta la scaderea temperaturii corpului. Dar rolul probabil al acestora - spune paleontologul Hans-Dieter Sues, de la Institutul Smithsonian, era acela de a atrage perechea sau de a-si intimida rivalii. "In evolutie, nimic nu e cu adevarat ciudat. Fiecare structura e logica pentru acel organism."Ilustratie: Renegade 9
dino 01
dino 02 - Ganditi-va la mana buna primita la pocherul evolutiei de Carnotaurus, sau "taurul carnivor": un pradator mare, rau, dar aparent prost dotat, ca si cum natura s-ar fi decis ss creeze masina ucigasa perfecta, dar ar fi ramas fara fonduri. Maxilarele puternice si picioarele lungi si agile sugereaza ca era un vanator abil, care-si cauta prada pe malurile lacurilor din ceea ce azi e Patagonia.Ilustratie: Pixeldust Studios
dino 02
dino 03 - Craniul Carnotaurusului, construit asemenea unui berbec pentru spargerea zidurilor, prezinta o pereche de coarne solide. Totusi aceasta masinarie formidabila e insotita de membre anterioare mici (chiar mai pipernicite decat ale lui Tyrannosaurus rex) si de dinti surprinzator de mici.Unii oameni de stiinta, precum paleontologul Paul Sereno, de la Universitatea din Chicago, si-i imagineaza pe Carnotaurus si pe rudele sale ca pe niste hiene dinozauriene, iuti de picior si cu botul scurt, pentru a descoperi cadavre si a le roade.Fosila fotografiata la Muzeul Argentinian de stiinte Naturale (MACN)
dino 03
dino 04 - Osul tubular care se prelungea lin din craniul unui Parasaurolophus walkeri a inspirat mai multe teorii privind functia sa. Arma? Tub pentru respirat? Niciuna dintre acestea? Cu ajutorul modelarii computerizate, oamenii de stiinta au ajuns sa creada ca era folosit la generarea unor sunete ca ale trombonului, desi se poate sa fi avut un rol si in atractia sexuala.Fosila fotografiata la Muzeul Regal Ontario (ROM), Toronto
dino 04
dino 05 - Gura Masiakasaurus-ului vorbeste despre cum a supravietuit acest carnivor, de marimea unui ciobanesc-german, in bazinele raurilor din nord-vestul Madagascarului, aproape de finalul dominatiei dinozaurilor. Dar ce spune ea? Paleontologul David Krause, de la Universitatea Stony Brook, a condus echipa care a gasit fosilele, inclusiv un fragment din mandibula . Masiakasaurus are dintii din fata lungi si conici, cu varfurile incovoiate, care ii ies din gura - unici printre teropode -, in timp ce dintii din spate sunt mai obisnuiti, lamelari si serati. Asadar, cum folosea o gura atat de specializata? "Presupunerea cea mai probabila e aceea ca dintii din fata erau folositi pentru inteparea prazii mici, poate mamifere, soparle si/sau pasari, iar cei din spatele maxilarului erau folositi ulterior la sfasierea acesteia" - spune Scott Sampson, de la Universitatea Utah, membru al echipei. In ciuda dentitiei sale extraordinare, Masiakasaurus era, probabil, si el prada pentru crocodili si alte carnivore mari, ca teropodul Majungasaurus, lung de sase metri, cu care isi impartea teritoriul. In fata unor astfel de monstri, cele mai bune metode de aparare ale sale ar fi fost viteza si agilitatea.Ilustratie: Pixeldust Studios
dino 05
dino 07 - Cu o coada tepoasa si siruri de placi osoase in lungul spatelui, Tuojiangosaurus, asemenea rudei sale mai bine cunoscute Stegosaurus, seamana cu un tanc din jurasic. Totusi ceea ce ii confirma acestui erbivor chinez masiv locul in randurile celor cu adevarat ciudati e tepul lung si ascutit care iese din fiecare omoplat. "Tepii de pe omoplati il ajutau sa-si protejeze flancurile vulnerabile, care erau exact la nivelul unui alozaur care l-ar fi putut ataca" - afirma paleontologul Thomas Holtz, de la Universitatea din Maryland. In ceea ce priveste placile de pe spate, rolul acestora e o chestiune mult dezbatuta - spune Susannah Maidment, paleontolog la Universitatea Cambridge. Primii dinozauri protejati cu armura erau acoperiti cu mici scuturi, menite sa-i fereasca de muscatura vreunui pradator, trasatura transmisa mai departe la unii dintre descendentii lor. Dar la altii, cum ar fi Tuojiangosaurus, scuturile au evoluat in niste placi de-a lungul sirei spinarii, care ii faceau, poate, sa para mai mari, dar nu-i protejau prea mult. Un teropod mare - spune Maidment - ar fi putut sa le infulece ca pe "chipsuri".Ilustratie: Pixeldust Studios
dino 07
dino 13 - Ale cui sunt aceste brate? Intrebarea ii pune in dificultate pe paleontologi de aproape patru decenii. Dezgropate in Mongolia, langa un asortiment de fosile de dinozauri de prada, membrele reconstituite masoara fiecare doi metri si jumatate lungime, terminandu-se cu gheare de 25 cm. Dar alte cateva parti din ceea ce s-a gasit initial nu au mai fost recuperate niciodata. Paleontologii au numit animalul Deinocheirus ("mana formidabil") si au incercat sa compare oasele cu cele ale speciilor cunoscute. Din punct de vedere anatomic, antebratele si labele Deinocheirus-ului par aproape identice cu cele ale ornitomimizilor, un grup de dinozauri rapizi, asemanatori cu strutii, care isi foloseau membrele superioare pentru a insfaca prada. Cu toate acestea, cand cercetatorii incearca sa estimeze dimensiunile Deinocheirus-ului pe baza unui raport intre dimensiunea bratelor si a trupului la animalele din acest grup, calculele proiecteaza un animal masiv, cu o lungime de 12 m (silueta), situandu-l printre cele mai mari teropode cunoscute, cum ar fi Carcharodontosaurus.Fosila din Colectia Academiei Mongole de Stiinte
dino 13
dino 08 - Deinocheirus („mana formidabila“)Ilustratie: Pixeldust Studios
dino 08
dino 09 - Plin de tepi si noduri proeminente, craniul unui Dracorex arata ca si cum ar fi fost forjat intr-o legenda medievala. Totusi creatura careia probabil ii apartinea semana mai mult cu un mistret antofag decat cu "regele-dragon" care scuipa flacari, pe care-l evoca numele sau. Descoperit de cautatori de fosile amatori in partea din Dakota de Sud a formatiunii Hell Creek, Dracorex a fost incadrat de paleontologii Robert Bakker si Robert Sullivan in familia erbivora pachycephalosauridae. Multe specii din acest grup aveau calote craniene groase, care le-ar fi permis sa-si intrebuinteze capetele ca pe niste berbeci de spart ziduri. Oare Dracorex, cu teasta sa relativ turtita, ar fi putut sa fie unul dintre cei care dadeau din cap? De ce nu? - se intreaba Bakker. El ne indica exemplul porcului-de-padure-urias, care foloseste o teasta la fel de turtita pentru a se apara impotriva pradatorilor. Dotat cu carne si piele, Dracorex ne priveste de pe coperta numarului de aprilie. Fosila fotografiata la Muzeul Pentru Copii, din Indianapolis
dino 09
dino 10 - La capatul mic al spectrului extremelor dinozauriene se gaseste minusculul Epidendrosaurus, un teropod de marimea unei vrabii, cu membre exagerat de mari. Descris in 2002 de paleontologii de la Academia Chineza de stiinte, e cel mai mic dinozaur cunoscut, cu exceptia pasarilor, desi cercetatorii nu sunt siguri daca oasele si urmele descoperite in roca aluvionara in Mongolia Interioara apartin unui adult sau unui pui. O intrebare si mai iritanta: ce facea cu labele sale disproportionate sau cu cel de-al treilea deget mai lung decat celelalte doua la un loc? Cea mai apropiata comparatie e aceea cu aye-aye-ul, un lemurian care traieste in coronamentul padurilor dese din Madagascar si foloseste un deget la fel de lung pentru a scormoni prin scorburi, in cautare de larve si insecte. De asemenea - spune Thomas Holtz -, este posibil ca Epidendrosaurus sa fi avut un penaj asemanator pasarilor.Ilustratie: Pixeldust Studios
dino 10
dino 11 - Asemenea unui cavaler impovarat de armura, Styracosaurus aparea ca o figura impozanta pe campiile impadurite de pe malurile raurilor din ceea ce azi e Alberta, in Canada. Mai multi indivizi dintre aceste erbivore, de marimea unor rinoceri, au fost identificati in aceleasi straturi de oase, ceea ce sugereaza ca se deplasau in grup. Dinozaurii cu coarne sunt un grup bine cunoscut - spune Hans-Dieter Sues - si, din moment ce Styracosaurus a trait spre sfarsitul acestui neam, putem urmari caile evolutive care au dus la aparitia sa. Ilustratie: Renegade 9
dino 11
dino 12 - "Stramosii Styracosaurusului au inceput cu o mica umflatura deasupr botului, iar apoi s-a dezvoltat o fasie proeminenta in partea din spate a craniului - spune Sues -, dar Styracosaurus duce aceste trasaturi la maximum." Protuberanta de pe botul speciilor stravechi a evoluat intr-un tep enorm, care ar fi oferit Styracosaurus-ului o arma puternica pentru a-i tine la distanta pe pradatori si a-i contra pe rivali. Intre timp, proeminenta craniana s-a marit si a capatat si o abundenta de coarne, care le permiteau, probabil, styracozaurilor sa se identifice intre ei de la distanta. Unii cercetatori au sugerat ca sangele pompat spre pielea care acoperea proeminenta ar fi putut determina schimbarea culorii acesteia, probabil pentru a atrage perechea sau a-i speria pe inamici.Craniu fotografiat la Muzeul Regal Ontario (ROM), Toronto
dino 12
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 12
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 2809 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
dino 04 - Osul tubular care se prelungea lin din craniul unui Parasaurolophus walkeri a inspirat mai multe teorii privind functia sa. Arma? Tub pentru respirat? Niciuna dintre acestea? Cu ajutorul modelarii computerizate, oamenii de stiinta au ajuns sa creada ca era folosit la generarea unor sunete ca ale trombonului, desi se poate sa fi avut un rol si in atractia sexuala.Fosila fotografiata la Muzeul Regal Ontario (ROM), Toronto
dino 04
Image Detail   1168 x
dino 07 - Cu o coada tepoasa si siruri de placi osoase in lungul spatelui, Tuojiangosaurus, asemenea rudei sale mai bine cunoscute Stegosaurus, seamana cu un tanc din jurasic. Totusi ceea ce ii confirma acestui erbivor chinez masiv locul in randurile celor cu adevarat ciudati e tepul lung si ascutit care iese din fiecare omoplat. "Tepii de pe omoplati il ajutau sa-si protejeze flancurile vulnerabile, care erau exact la nivelul unui alozaur care l-ar fi putut ataca" - afirma paleontologul Thomas Holtz, de la Universitatea din Maryland. In ceea ce priveste placile de pe spate, rolul acestora e o chestiune mult dezbatuta - spune Susannah Maidment, paleontolog la Universitatea Cambridge. Primii dinozauri protejati cu armura erau acoperiti cu mici scuturi, menite sa-i fereasca de muscatura vreunui pradator, trasatura transmisa mai departe la unii dintre descendentii lor. Dar la altii, cum ar fi Tuojiangosaurus, scuturile au evoluat in niste placi de-a lungul sirei spinarii, care ii faceau, poate, sa para mai mari, dar nu-i protejau prea mult. Un teropod mare - spune Maidment - ar fi putut sa le infulece ca pe "chipsuri".Ilustratie: Pixeldust Studios
dino 07
Image Detail   1120 x
dino 01 - Se poate ca acest ciudat rand dublu de tepi crescuti din vertebrele Amargasaurus-ului, asemenea aripioarelor unui Cadillac din 1959, sa nu fi avut niciun alt scop decat de a atrage atentia. De cand s-a anuntat, in 1991, descoperirea sauropodului, paleontologii au reflectat asupra rolului delicatelor tije osoase, care, in cel mai bun caz, i-ar fi oferit o modalitate limitata de aparare impotriva pradatorilor. Poate erau acoperite cu piele si formau creste asemanatoare celor ale unor soparle de azi. In acest caz, e posibil ca Amargasaurus sa fi pompat sange spre ele, pentru a ajuta la scaderea temperaturii corpului. Dar rolul probabil al acestora - spune paleontologul Hans-Dieter Sues, de la Institutul Smithsonian, era acela de a atrage perechea sau de a-si intimida rivalii. "In evolutie, nimic nu e cu adevarat ciudat. Fiecare structura e logica pentru acel organism."Ilustratie: Renegade 9
dino 01
Image Detail   1118 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
dino 13 - Ale cui sunt aceste brate? Intrebarea ii pune in dificultate pe paleontologi de aproape patru decenii. Dezgropate in Mongolia, langa un asortiment de fosile de dinozauri de prada, membrele reconstituite masoara fiecare doi metri si jumatate lungime, terminandu-se cu gheare de 25 cm. Dar alte cateva parti din ceea ce s-a gasit initial nu au mai fost recuperate niciodata. Paleontologii au numit animalul Deinocheirus ("mana formidabil") si au incercat sa compare oasele cu cele ale speciilor cunoscute. Din punct de vedere anatomic, antebratele si labele Deinocheirus-ului par aproape identice cu cele ale ornitomimizilor, un grup de dinozauri rapizi, asemanatori cu strutii, care isi foloseau membrele superioare pentru a insfaca prada. Cu toate acestea, cand cercetatorii incearca sa estimeze dimensiunile Deinocheirus-ului pe baza unui raport intre dimensiunea bratelor si a trupului la animalele din acest grup, calculele proiecteaza un animal masiv, cu o lungime de 12 m (silueta), situandu-l printre cele mai mari teropode cunoscute, cum ar fi Carcharodontosaurus.Fosila din Colectia Academiei Mongole de Stiinte
dino 13
Image Detail   27. 03. 2008
dino 12 - "Stramosii Styracosaurusului au inceput cu o mica umflatura deasupr botului, iar apoi s-a dezvoltat o fasie proeminenta in partea din spate a craniului - spune Sues -, dar Styracosaurus duce aceste trasaturi la maximum." Protuberanta de pe botul speciilor stravechi a evoluat intr-un tep enorm, care ar fi oferit Styracosaurus-ului o arma puternica pentru a-i tine la distanta pe pradatori si a-i contra pe rivali. Intre timp, proeminenta craniana s-a marit si a capatat si o abundenta de coarne, care le permiteau, probabil, styracozaurilor sa se identifice intre ei de la distanta. Unii cercetatori au sugerat ca sangele pompat spre pielea care acoperea proeminenta ar fi putut determina schimbarea culorii acesteia, probabil pentru a atrage perechea sau a-i speria pe inamici.Craniu fotografiat la Muzeul Regal Ontario (ROM), Toronto
dino 12
Image Detail   27. 03. 2008
dino 11 - Asemenea unui cavaler impovarat de armura, Styracosaurus aparea ca o figura impozanta pe campiile impadurite de pe malurile raurilor din ceea ce azi e Alberta, in Canada. Mai multi indivizi dintre aceste erbivore, de marimea unor rinoceri, au fost identificati in aceleasi straturi de oase, ceea ce sugereaza ca se deplasau in grup. Dinozaurii cu coarne sunt un grup bine cunoscut - spune Hans-Dieter Sues - si, din moment ce Styracosaurus a trait spre sfarsitul acestui neam, putem urmari caile evolutive care au dus la aparitia sa. Ilustratie: Renegade 9
dino 11
Image Detail   27. 03. 2008
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Natura Dinozauri extremi