Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Natura - Jungla de lîngă Rio
rio01 - Reînviere. Simbolul oraşului Rio de Janeiro, Isus Mîntuitorul, se înalţă peste cele 3.300 ha ale Rezervaţiei Tijuca. Primii colonişti au defrişat zona pentru cherestea şi plantaţii de cafea şi trestie de zahăr. În 1861, împăratul Dom Pedro II a iniţiat reîmpădurirea pe scară largă. Copacii se ridică azi într-una dintre cele mai mari păduri urbane ale lumii. Foto: Mark W. Moffett
rio01
rio02 - Ultima redută? Timp de peste un milion de ani, străvechea amaryllis a înviorat poienile de munte, aflate acum la doar 50 km de Rio de Janeiro. La puţin timp după această fotografie, un fermier a dat foc cîmpului, distrugînd 40% din exemplarele acestei specii de floare. „Specia a rezistat de-a lungul erelor geologice. Va putea rezista şi civilizaţiei moderne? E o întrebare interesantă“ – spune Gustavo Martinelli, de la Institutul de Cercetări al Grădinii Botanice din Rio. Worsleya rayneri (amaryllis). Foto: Mark W. Moffett
rio02
rio03 - Pierderi mari. Zgîrie-nori în loc de copaci în Belo Horizonte, al treilea oraş ca mărime din Brazilia, a cărui populaţie a explodat de la 385.000 în 1950 la peste patru milioane azi. Un parc împiedică extinderea urbană spre sud. Foto: Mark W. Moffett
rio03
rio04 - Spaţiu în comun. Sperînd ca guvernul să le acorde o parte dintr-o fermă de vite abandonată, José şi Carmosina Costa, alături de alte 81 de familii fără pămînt, şi-au ridicat case pe acest teren. Partizanii acestor intruşi cred că ei pot duce un mod de viaţă fără să afecteze mediul. Alţii spun că lasă gunoaie, braconează, taie păduri pentru lemne de foc şi ca să facă agricultură. În Alagoas, compania producătoare de zahăr Serra Grande a arătat că oamenii, cu puţin efort, pot reface ceea ce s-a distrus deja. Foto: Mark W. Moffett
rio04
rio05 - În Espírito Santo, buştenii de eucalipt aşteaptă să fie ridicaţi. Plantaţiile cu această specie străină au înlocuit 3 milioane de hectare, devenind principala sursă mondială de masă lemnoasă pentru hîrtie. Foto: Mark W. Moffett
rio05
rio06 - Begonia santoslimae Foto: Mark W. Moffett
rio06
rio07 - Mici victorii. Ajutorul a venit la fix pentru animalele împinse pînă la dispariţie de distrugerea aproape totală a habitatului. La un centru de reabilitare de lîngă Ilhéus, Vera Lúcia de Oliveira ocroteşte leneşii scăpaţi de tirul vînătorilor. Această vietate e o ţintă uşoară cînd se aventurează în cîmp deschis. „Distrugerea pădurii – spune Oliveira – înseamnă şi distrugerea acestor animale.“ Foto: Mark W. Moffett
rio07
rio08 - Înghesuit bine. Originar din pădurile acum fragmentate ale statului Bahia, un tamarin cu cap auriu, cu emiţător la zgardă, se relaxează în frunziş. Cercetătorii care studiază specia pe cale de dispariţie cred că supravieţuirea sa depinde de coridoare forestiere care să lege părţile împrăştiate ale habitatului său. Leontopithecus chrysomelas (tamarin cu cap auriu). Foto: Mark W. Moffett
rio08
rio09 - Sociabilele maimuţe murichi îşi fac cuib lîngă Staţiunea Biologică Caratinga, unde sînt protejate într-o rezervaţie de 950 ha. În 20 de ani, numărul lor s-a împătrit, ajungînd la 200 – cam jumătate din totalul populaţiei acestei specii. Foto: Mark W. Moffett
rio09
rio10 - Roberto Azeredo, care creşte mitu mitu lîngă Belo Horizonte, speră să elibereze într-o zi păsările într-o zonă reîmpădurită. La sfîrşitul anilor ‘70, un naturalist sufletist a găzduit cinci dintre ultimele şase exemplare ştiute în sălbăticie. De atunci, crescătorii le-au mărit numărul la 80. Foto: Mark W. Moffett
rio10
rio11 - Insula şerpilor. Pericolul pîndeşte la tot pasul în Queimada Grande, singura casă a şarpelui ucigaş jararaca. În timp ce Marcio Martins prinde una cu un arcan, o alta se tîrăşte printre copacii cu muşchi. „Trebuie să fii atent, ca să nu calci pe ele“ – spune el. Jararaca a devenit probabil o specie separată după ce teritoriul ei a fost despărţit de uscat, acum circa 10.000 de ani. Se hrăneşte cu păsări, paralizîndu-le în cîteva secunde cu veninul său, care acţionează mai rapid decît al oricărui alt şarpe sud-american. Foto: Mark W. Moffett
rio11
rio19 - Ca să protejeze rîurile, compania Serra Grande a păstrat pădurea pe mai bine de 30% din cele 24.000 ha ale sale. Unele zone de pădure cuprind mii de hectare, altele se întind ca nişte coridoare printre cîmpurile de trestie în floare. Foto: Mark W. Moffett
rio19
rio20 - Compania Serra Grande ajută creşterea în captivitate a unor specii, ca tapirul, important pentru răspîndirea seminţelor de fructe. Foto: Mark W. Moffett
rio20
rio21 - Mica minune. Nu tocmai porc spinos, dar nici şobolan ţepos, ourico-preto n-are rude apropiate nicăieri în lume. Considerată specie dispărută pînă cînd l-au redescoperit oamenii de ştiinţă, în anii ‘80, această vietate ciudată ne dă speranţa că alte specii unice şi-au găsit adăpost în rămăşiţele junglei. Chaetomys subspinosus (ourico preto). Foto: Mark W. Moffett
rio21
rio23 - În Rezervaţia Poço das Antas sunt tamarini şi multe păsări, printre care Tangara cyanoventris (taccocua). Foto: Mark W. Moffett
rio23
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 15
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 540 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
rio19 - Ca să protejeze rîurile, compania Serra Grande a păstrat pădurea pe mai bine de 30% din cele 24.000 ha ale sale. Unele zone de pădure cuprind mii de hectare, altele se întind ca nişte coridoare printre cîmpurile de trestie în floare. Foto: Mark W. Moffett
rio19
Image Detail   454 x
rio05 - În Espírito Santo, buştenii de eucalipt aşteaptă să fie ridicaţi. Plantaţiile cu această specie străină au înlocuit 3 milioane de hectare, devenind principala sursă mondială de masă lemnoasă pentru hîrtie. Foto: Mark W. Moffett
rio05
Image Detail   407 x
rio06 - Begonia santoslimae Foto: Mark W. Moffett
rio06
Image Detail   389 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
rio01 - Reînviere. Simbolul oraşului Rio de Janeiro, Isus Mîntuitorul, se înalţă peste cele 3.300 ha ale Rezervaţiei Tijuca. Primii colonişti au defrişat zona pentru cherestea şi plantaţii de cafea şi trestie de zahăr. În 1861, împăratul Dom Pedro II a iniţiat reîmpădurirea pe scară largă. Copacii se ridică azi într-una dintre cele mai mari păduri urbane ale lumii. Foto: Mark W. Moffett
rio01
Image Detail   07. 06. 2011
rio02 - Ultima redută? Timp de peste un milion de ani, străvechea amaryllis a înviorat poienile de munte, aflate acum la doar 50 km de Rio de Janeiro. La puţin timp după această fotografie, un fermier a dat foc cîmpului, distrugînd 40% din exemplarele acestei specii de floare. „Specia a rezistat de-a lungul erelor geologice. Va putea rezista şi civilizaţiei moderne? E o întrebare interesantă“ – spune Gustavo Martinelli, de la Institutul de Cercetări al Grădinii Botanice din Rio. Worsleya rayneri (amaryllis). Foto: Mark W. Moffett
rio02
Image Detail   07. 06. 2011
rio03 - Pierderi mari. Zgîrie-nori în loc de copaci în Belo Horizonte, al treilea oraş ca mărime din Brazilia, a cărui populaţie a explodat de la 385.000 în 1950 la peste patru milioane azi. Un parc împiedică extinderea urbană spre sud. Foto: Mark W. Moffett
rio03
Image Detail   07. 06. 2011
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Natura Jungla de lîngă Rio