Revista National Geographic: Sa avem grija de planeta!

  • RSS 
  • Urmăreşte-ne pe Facebook! 
  • Urmăreşte-ne pe Twitter!
Natura - Fără scăpare
ecochange1 - Cimitirul coralilor. Un recif afectat de căldură din Oceanul Indian oferă habitat sărac pentru peştii în trecere. Tot mai mulţi dintre corali trăiesc în ape calde, fiind „opăriţi“ cînd vremea e calmă şi însorită. Căldura determină coralii să-şi lepede algele care îi hrănesc, proces de decolorare care îi lasă albi. Unele recife îşi revin, altele se transformă în cimitire marine. În 1998, coralii lumii au suportat cel mai rău an, în care 16% din ei au albit sau au murit. Foto: Peter Essick
ecochange1
ecochange2 - Efectul de seră. La 580 km la nord de Fairbanks, , o prognoză a ceea ce ar putea fi viitorul Alaskăi. În plină tundră, mestecenii cresc într-o seră în care azotul şi fosforul, adăugate în sol, simulează efectul proceselor mai rapide de descompunere dintr-un climat mai cald. În interior, temperaturile sînt în medie cu 3,50C mai ridicate decît afară. E o încălzire mai mare decît cea prevăzută în viitorul apropiat , admite ecologul Gus Shaver , „însă lovim sistemul cu un ciocan pentru a vedea în ce direcţie o ia“. Foto: Peter Essick
ecochange2
ecochange3 - Tot mai sus. Daniela Hohenwallner, de la Global Observation Research Initiative in Alpine Environments (GLORIA), ia mostre de muşchi la peste 3.000 m înălţime pe Schrankogl, un vîrf din Austria. GLORIA studiază această migraţie pe verticală în peste 100 de situri pe glob. Foto: Peter Essick
ecochange3
ecochange4 - Încălzirea rapidă în munţii înalţi poate forţa florile alpine, ca Helianthemum alpestre, să concureze cu plante mai înalte care, în mod normal, creşteau mai jos. Foto: Peter Essick
ecochange4
ecochange5 - Paraziţi şi patogeni. Monte Deatrick, de la Departamentul Sănătăţii din Denver, testează un pui pentru virusul Nilului de Vest, care a declanşat o epidemie în Colorado în anul 2003. Unii cred că o secetă de 6 ani a adunat păsările migratoare şi ţînţarii purtători ai virusului în jurul surselor de apă, de unde boala s-a răspîndit rapid. Foto: Peter Essick
ecochange5
ecochange6 - 1,5 milioane ha de molid, ca acest Picea sitchensis din Alaska, lîngă Golful Kachemak, sînt moarte, victime ale gîndacului de molid D. rufipennis. Ecologul Ed Berg spune că după 1987 verile sînt tot mai calde, favorizînd creşterea numărului de gîndaci maturi. Foto: Peter Essick
ecochange6
ecochange7 - Dezechilibre de sex. Biologul Z. Hillis-Starr pune accentul pe periclitarea puilor abia ieşiţi din găoace ai ţestoaselor de baga din Insulele Virgine. Cercetătorii ştiu de mult că vremea caldă în cea de-a doua treime a perioadei de incubaţie favorizează naşterea mai multor femele. Acum, ei au detectat mai multe femele printre ţestoasele de baga din lumea întreagă, consecinţele pe termen lung fiind încă necunoscute. Furtunile amplifică tendinţa, dezrădăcinînd copacii de pe plajele care ţin umbră cuiburilor. „Evenimentele climatice severe se dovedesc surprinzător de favorabile pentru femele“ , spune Starr. Foto: Peter Essick
ecochange7
ecochange8 - Vulnerabilitate spre vîrf. Îngheţul şi creşterea precipitaţiilor sînt o combinaţie mortală în munţii Mexicului pentru milioane de fluturi-monarh, la începutul lui 2000, iar asemenea vreme e prognozată în continuare. Foto: Peter Essick
ecochange8
ecochange9 - Iepurii-fluierători pika din America de Nord, iubitori de frig, ar putea fi ameninţaţi cu dispariţia dacă temperaturile vor continua să crească, forţînd mamiferele sensibile la căldură să se retragă spre vîrfuri. Foto: Peter Essick
ecochange9
ecochange11 - Păduri în schimbare. Cercetătorii au observat o creştere a nebulozităţii în pădure, însă aceşti nori se formează la altitudini mai ridicate. Foto: Peter Essick
ecochange11
ecochange12 - Broasca lucioasă a lui Fleischmann mai supravieţuieşte într-o fîşie a pădurii costaricane, unde, la sfîrşitul anilor ,80, populaţia a scăzut inexplicabil. Peste 50% din speciile de broaşte din regiune au dispărut ori s-au împuţinat. Cercetătorii încearcă să descifreze rolul climatului în declinul global al amfibienilor. Foto: Peter Essick
ecochange12
ecochange13 - Din întreaga suprafaţă a pădurilor ecuatoriale, deja micşorată, mai puţin de 2,5% sînt considerate tropicale un mediu fragil din munţii tropicali învăluit în ceaţă, între 2.000 şi 3.000 m altitudine. Ceaţa e un factor critic pentru orhideea Pleurothallis (stînga), o specie care trăieşte în copaci în Pădurea Monteverde, din Costa Rica. Foto: Peter Essick
ecochange13
ecochange14 - Schimbările provocate de încălzire forţează unele specii să urce şi ele. Biologul Debra Hamilton, care studiază aceste deplasări, scoate o privighetoare cu cioc auriu dintr-o plasă de cercetare. Foto: Peter Essick
ecochange14
ecochange15 - La strîmtoare. Cocoşat de furia naturii dezlănţuite de-a lungul Peninsulei Antarctice, ecologul Bill Fraser numără pinguinii Adélie printre cuiburile din pietre înroşite de guano. Colonia s-a redus, între 1990 şi 2004, de la 320 de perechi la 54. Temperaturile medii de iarnă au crescut aici cu aproape 5°C în ultimii 50 de ani, iar gheaţa marină s-a retras cu o cincime faţă de mijlocul anilor ,70, lipsind pinguinii de o importantă platformă de pe care vînau krill. „Pinguinii Adélie sînt senzorii schimbărilor climatice din Antarctica, precum erau canarii din minele de cărbune“ spune Fraser. Foto: Peter Essick
ecochange15
ecochange17 - O cireadă în declin. Renii din cireada Porcupine străbat nordul Canadei în cursul migraţiei de vară, dinspre terenurile de naştere din Arctic National Wildlife Refuge, din Alaska, şi din împrejurimi. Numărul lor a scăzut de la 178.000 în 1989 la 123.000 în 2001. Cercetătorii suspectează ca o cauză încălzirea climatului. Primăvara, înverzirea plantelor se produce şi se încheie mai devreme, iar vegetaţia ar putea muri înainte ca mînjii să poată atinge o greutate care să le permită supravieţuirea peste iarnă. Foto: Peter Essick
ecochange17
 
Afiseaza 
 
 Comentarii

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

 Statistici
 
Categorie
Numarul de imagini publicate in categorie: 15
Numarul de imagini nepublicate in categorie: 0
Categorie vizualizata: 278 x
Cele mai vizualizate imagini in categorie
ecochange4 - Încălzirea rapidă în munţii înalţi poate forţa florile alpine, ca Helianthemum alpestre, să concureze cu plante mai înalte care, în mod normal, creşteau mai jos. Foto: Peter Essick
ecochange4
Image Detail   138 x
ecochange12 - Broasca lucioasă a lui Fleischmann mai supravieţuieşte într-o fîşie a pădurii costaricane, unde, la sfîrşitul anilor ,80, populaţia a scăzut inexplicabil. Peste 50% din speciile de broaşte din regiune au dispărut ori s-au împuţinat. Cercetătorii încearcă să descifreze rolul climatului în declinul global al amfibienilor. Foto: Peter Essick
ecochange12
Image Detail   138 x
ecochange3 - Tot mai sus. Daniela Hohenwallner, de la Global Observation Research Initiative in Alpine Environments (GLORIA), ia mostre de muşchi la peste 3.000 m înălţime pe Schrankogl, un vîrf din Austria. GLORIA studiază această migraţie pe verticală în peste 100 de situri pe glob. Foto: Peter Essick
ecochange3
Image Detail   137 x
Cele mai recente imagini adaugate in categorie
ecochange1 - Cimitirul coralilor. Un recif afectat de căldură din Oceanul Indian oferă habitat sărac pentru peştii în trecere. Tot mai mulţi dintre corali trăiesc în ape calde, fiind „opăriţi“ cînd vremea e calmă şi însorită. Căldura determină coralii să-şi lepede algele care îi hrănesc, proces de decolorare care îi lasă albi. Unele recife îşi revin, altele se transformă în cimitire marine. În 1998, coralii lumii au suportat cel mai rău an, în care 16% din ei au albit sau au murit. Foto: Peter Essick
ecochange1
Image Detail   24. 08. 2011
ecochange2 - Efectul de seră. La 580 km la nord de Fairbanks, , o prognoză a ceea ce ar putea fi viitorul Alaskăi. În plină tundră, mestecenii cresc într-o seră în care azotul şi fosforul, adăugate în sol, simulează efectul proceselor mai rapide de descompunere dintr-un climat mai cald. În interior, temperaturile sînt în medie cu 3,50C mai ridicate decît afară. E o încălzire mai mare decît cea prevăzută în viitorul apropiat , admite ecologul Gus Shaver , „însă lovim sistemul cu un ciocan pentru a vedea în ce direcţie o ia“. Foto: Peter Essick
ecochange2
Image Detail   24. 08. 2011
ecochange3 - Tot mai sus. Daniela Hohenwallner, de la Global Observation Research Initiative in Alpine Environments (GLORIA), ia mostre de muşchi la peste 3.000 m înălţime pe Schrankogl, un vîrf din Austria. GLORIA studiază această migraţie pe verticală în peste 100 de situri pe glob. Foto: Peter Essick
ecochange3
Image Detail   24. 08. 2011
 
Powered by Phoca Gallery
 

Natura

 

Istorie

 

Explorări

 

Ştiinţă

 

Locuri si oameni

Eşti aici: Galerii foto Natura Fără scăpare