Genă bună în ADN de câine

Cercetătorii au identificat reţeta secretă care stă la baza varietăţii spectaculoase a raselor de câini; descoperirea promite să contribuie la

Ce brânză mai fac ciobanii

Munca grea şi concurenţa produselor de fabrică îi fac pe ciobani să abandoneze transhumanţa – parte din gustul miraculos al

Genă bună în ADN de câine

Cercetătorii au identificat reţeta secretă care stă la baza varietăţii spectaculoase a raselor de câini; descoperirea promite să contribuie la

Ce brânză mai fac ciobanii

Munca grea şi concurenţa produselor de fabrică îi fac pe ciobani să abandoneze transhumanţa – parte din gustul miraculos al

http://www.natgeo.ro/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/573708mastiff.jpg http://www.natgeo.ro/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/768883cioban1.jpg http://www.natgeo.ro/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/214988corts.jpg http://www.natgeo.ro/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/894180cioban2.jpg

Particula lui Dumnezeu

Masivul detector ATLAS prinde formă sub graniţa franco-elveţiană. Îi va ajuta pe fizicieni să descopere cum funcţionează universul, observându-l la scara sa cea mai redusă. Foto: Peter Ginter

Fizicienii au mari speranţe pentru noul superdezintegrator atomic al Europei – ei vor, nici mai mult, nici mai puţin, să spargă codul universului fizic.

Citeşte mai mult...

Pe urmele unei stafii

„Drumurile au fost însemnate de zei.“ Astfel a pornit poetul Matsuo Basho prin Japonia în 1689. Jurnalul lui, Drum îngust spre o provincie îndepărtată, descria o cărare pe care discipolii săi au urmat-o mereu de atunci. Foto: Michael Yamashita

În 1689, poetul Matsuo Basho a pornit într-o călătorie de peste 1.900 km, prin Japonia. Jurnalul lui, Drum îngust spre o provincie îndepărtată, descrie o cărare pe care discipolii săi au urmat-o mereu de atunci.

Citeşte mai mult...

Şi ele gîndesc

Uek | Stăncuţă-neocaledoniană. Rezolvă probleme, confecţionează şi foloseşte unelte – cândva considerându-se că e doar domeniul primatelor. Universitatea Oxford, Oxford, Marea Britanie. Foto: Vincent J. Musi

Cercetările despre cunoaşterea la animale arată că oamenii nu sunt singurii capabili să inventeze, să plănuiască sau să contemple.

Citeşte mai mult...

Paradoxul islandez

Apa topită din cel mai mare gheţar al Islandei se prăvăleşte într-un canion, atrăgându-i pe turişti spre marginea abisului. Până acum, cele mai multe râuri furioase, o sursă cu un potenţial uriaş de hidroenergie, au rămas neatinse. Foto: Jonas Bendiksen

Solidarii islandezi sunt mândri de frumoasa lor ţară. Acum însă ei se confruntă cu provocarea de a fi dezbinaţi de protejarea mediului, pe măsură ce se dezvoltă economia.

Citeşte mai mult...

Ţinutul Pustiu

Graniţele a patru naţii sînt ascunse sub nisipul în mişcare din Rub al Khali, sau Ţinutul Pustiu. Definit de reale minuni geologice şi de triburile care-i cutreieră marginile, acest vast deşert sălbatic ademeneşte de secole călătorii. Foto: George Steinmetz

Graniţele a patru state arabe dispar sub nisipul în mişcare din Deşertul Rub al Khali. Cunoscut pentru realele minuni geologice şi pentru triburile de beduini care îi cutreieră marginile, acest vast deşert sălbatic ademeneşte de secole călătorii.

Citeşte mai mult...

O epavă se dezvăluie

Apariţie stranie, pusă în evidenţă de un sonar de la suprafaţa Mării Baltice, vasul german de lux Steuben, descoperit primăvara trecută, zace culcat pe babord la 72 de metri adîncime. Pe carena de la provă, o linie zimţată albă marchează rana provocată de atacul fatal al torpilelor sovietice. Foto: Biroul Hidrografic al Marinei Poloneze

În numai 20 de minute, transatlanticul german Steuben s-a scufundat cu 4.500 de suflete, după ce torpilele sovietice i-au spintecat carena, în 1945. A fost nevoie însă de 60 de ani ca rămăşiţele navei naziste să fie descoperite în Marea Baltică.

Citeşte mai mult...

Huhurezii bărboşi - Tăcere Înaripată

Un huhurez bărbos zboară la mică înălţime peste un luminiş dintr-o pădure din Manitoba, bătînd silenţios din aripi, cu urechile ultrasensibile atente la cele mai slabe zgomote ale prăzii ascunse sub zăpada iernii. Supravieţuirea acestor prădători depinde de concentrare. Foto: Daniel J. Cox

Asemeni unor lorzi înaripaţi ai pădurilor nordice, aceşti mari răpitori de pădure au un zbor silenţios, vînează pe întuneric şi pe lumină şi pot auzi cu urechile ultrasensibile cele mai slabe zgomote făcute de un şoarece ascuns sub zăpadă. Pentru e [ … ]

Citeşte mai mult...

Dezgropînd în Siria un străvechi cult al Morţilor

Un strămoş regal sculptat în bazalt, cu ochii din calcar încrustaţi, era una dintre cele două statui identice ce flancau intrarea în mormînt. Foto: Manoocher

Sub un palat din Siria, arheologii au găsit dovezi că regii străvechi obişnuiau să ia cina cu morţii. Mormîntul regal şi palatul înconjurător au fost construite în Qatna la sfîrşitul secolului al XVIII-lea î.Hr. Cam prin 1340 î.Hr., invadatorii, pr [ … ]

Citeşte mai mult...

Invazia extraterestră

Tîrîş. De ce traversează pitoni birmanezi şosele din Florida? Pentru că fostele animale de companie au fost eliberate de stăpînii lor. Fauna autohtonă din Everglades e ameninţată de înmulţirea pitonilor – un cancer ecologic reflectat la nivel planetar de o mulţime de specii invadatoare. Foto: Melissa Farlow

Atunci cînd speciile de plante şi animale ajung acolo unde nu le este locul, pot ataca ecosisteme şi economii, cu consecinţe îngrozitoare.

Citeşte mai mult...

Oraşul misterului din Peru

Săpînd într-o grămadă de cranii şi bucăţi de pînză, Peter Eeckhout „despachetează“ o mumie incaşă prădată, pentru a ajunge la o piramidă preincaşă din Pachacamac. Înfruntînd teorii consacrate, Eeckhout crede că piramidele erau palate, şi nu locaşuri de venerare, iar conducătorii laici de aici ajungeau să exercite la fel de multă putere ca şi preoţii. Foto: Mauricio Mergold

Piramidele precolumbiene construite la Pachacamac erau locaşuri de veneraţie sau centre ale puterii? O nouă cercetare abordează această enigmă veche de secole.

Citeşte mai mult...
Eşti aici: Prima pagină