Mormantul sau, acum scos la lumina, ii reflecta cruzimea si genialitatea.
Text: Tom Mueller
La aproape 13 km spre sud de Ierusalim, acolo unde ultimii maslini pitici si culturile de porumb pe terenuri cu pietre se pierd in desertul iudeu, un deal se iveste brusc, un con abrupt cu varful taiat, ca un mic vulcan. E Herodium, una dintre cele mai marete creatii arhitecturale ale lui Irod cel Mare, regele Iudeei, care a transformat un delusor intr-un memorial impunator, lucrat in piatra alba, si l-a inconjurat cu palate ale desfatarii, cu piscine si gradini terasate.
Conducator abil si generos, stralucit general si unul dintre cei mai plini de imaginatie si energici constructori ai antichitatii, Irod si-a condus regatul spre o noua prosperitate si putere. Si totusi azi el e cunoscut mai ales ca monarhul viclean si ucigas din Evanghelia lui Matei, care a ucis toti pruncii de sex masculin din Betleem, intr-o incercare esuata de a-l omori pe Isus cel nou-nascut, regele din profetiile iudeilor. E aproape sigur ca Irod nu e vinovat de aceasta crima, despre care nu exista o alta referire in afara celei a lui Matei.
Dar cu siguranta ca el a ucis copii, inclusiv trei dintre propriii sai fii, laolalta cu sotia, cu soacra si cu numerosi alti membri ai curtii sale. De-a lungul vietii, el a impletit creativitatea cu cruzimea, armonia cu haosul. Arheologul israelian Ehud Netzer a petrecut ultima jumatate de secol in cautarea adevaratului Irod, cel infatisat nu in vorbe, ci in piatra.
El a excavat numeroase situri ale constructiilor lui Irod de pe cuprinsul Tarii Sfinte, explorand palatele in care a locuit regele, fortaretele in care a luptat, peisajele in care se simtea cel mai confortabil.
Dintre numeroasele proiecte de constructii pline de imaginatie ale lui Irod, Herodium e singurul care-i poarta numele si poate cel mai apropiat sufletului sau. Aici, la sfarsitul carierei sale indraznete si manjite de sange, a fost inmormantat intr-un impunator mausoleu.
Amplasamentul exact al mormantului lui Irod a ramas un mister timp de aproape doua milenii, pana in aprilie 2007, cand Netzer si colegii sai de la Universitatea Evreiasca din Ierusalim l-au dezgropat pe pantele superioare ale Herodiumului.
Descoperirea a inlesnit patrunderea intr-una dintre cele mai enigmatice minti ale antichitatii – si noi dovezi ale urii pe care Irod o starnea printre contemporanii sai. Acesta a devenit si un incident de natura politica, palestinienii sustinand ca artefactele din sit le apartin, iar colonistii evrei spunand ca prezenta mormantului le intareste pretentiile la Cisiordania.
Irod s-a nascut in anul 73 i.HR. si a crescut in Iudeea, un regat din inima vechii Palestine sfasiat de razboi civil si prins intre dusmani puternici. Monarhia hasmoneeana, care condusese Iudeea timp de 70 de ani, era divizata de lupta crancena pentru tron dintre doi frati, printii Hyrcanus II si Aristobulus II.
Regatul era, la randul sau, prins intr-o lupta geopolitica de amploare intre legiunile romane, de la nord si vest, si parti, dusmanii istorici ai Romei, la est. Tatal lui Irod, principalul sfetnic al lui Hyrcanus si un inzestrat general, a mizat pe romani, care l-au indepartat pe Aristobulus si l-au facut pe Hyrcanus rege al Iudeei.
