In lume exista astazi un nou tip de budism. Filosofia sa se aplica atat in terapii psihice si fizice, cat si in reforme politice si ecologice. Sportivii o folosesc pentru a-si spori performanta.
Pe sefii de companii ii ajuta sa-si gestioneze mai bine stresul. Politia se inarmeaza cu ea pentru a dezamorsa situatiile conflictuale. Bolnavii cronici o folosesc pentru a-si usura suferinta.
Aceasta adaptabilitate la problemele contemporane determina o renastere a budismului - chiar in tari ca India, de unde aproape disparuse, sau China, unde a fost interzis. Budismul nu mai e de mult doar pentru calugari sau pentru occidentali cu timp si bani care vor sa se joace de-a Orientul.
Il practica evreii si crestinii deopotriva. Afro-americanii isi fac meditatiile alaturi de conationalii lor de origine japoneza. Unii experti estimeaza ca numai in SUA ar fi in jur de trei milioane de budisti practicanti. Iar dupa un studiu din 2004, mai mult de 25 de milioane de americani sustin ca invataturile budiste au avut o mare influenta asupra spiritualitatii lor.
Proiectul Adaposturilor Zen este un exemplu de "budism implicat social", termen inventat de calugarul budist Thich Nhat Hanh, care a fost exilat din Vietnam in anii '60 pentru activitatile sale nonviolente impotriva razboiului.
Inca activ, la cei 79 de ani ai sai, el s-a intors pentru trei luni in tara natala - acum, cand se implinesc 30 de ani de la preluarea puterii de catre Partidul Comunist in Vietnam - propovaduind budismul acolo unde altadata era vazut ca un paria.
