De ce facem coliva

(30 voturi, medie 4.50 din 5)

Potrivit Sabinei Ispas, care a avut coliva ca tema de cercetare pentru doctorat, aceasta este si simbol euharistic - la fel ca painea si vinul de impartasanie, ea este substanta vegetala transsubstantiata in substanta divina umana. Despre originile colivei (cuvant de sorginte greaca) exista numeroase legende populare, care o dateaza pe vremea imparatilor Diocletian (245-312 d.Hr.) sau Iulian (361-363 d.Hr.), cunoscuti pentru politica lor anticrestina, si il prezinta drept "inventator" pe Sfantul Toader, care i-ar fi invatat pe crestini cum sa-si prepare hrana din bob de grau si miere, ca sa evite produsele de la piata, spurcate din porunca imparateasca, tocmai pentru a-i sili pe crestini sa-si incalce postul.

Chiar daca nu se stie exact cand a aparut coliva, o dovada ca obiceiul este foarte vechi - spune Sabina Ispas - este faptul ca ea este singurul dar leganat pastrat in traditia ortodoxa, descins direct din sacrificiul de la templu, care era leganat de preoti spre cer si care se pastreaza si azi in balansul evreilor care se roaga la Zidul Plangerii. La Orbeasca, pregatirea colivei este aproape un prilej de competitie estetica sui-generis.

Cate femei, tot atatea chipuri a luat aceasta hrana destinata pomenirii mortilor. Si, desi obiect ritual, ea si-a pierdut din componentele simbolice - nuca, de exemplu, purtatoare a semnului crucii -, inlocuite de decoratii laice care trimit mai curand la tehnologie: bomboane metalice sau in culori fosforescente. Modernizarea colivei arata ca sensul ritualului se dilueaza, pana cand forma devine mai importanta decat fondul.

Asa a devenit coliva - si asta nu de azi - obiectul multor superstit ii populare. In Bucovina si Transilvania - scrie Simeon Florea Marian in studiul sau despre inmormantare -, se credea ca atatea pacate i se iarta mortului cate fire de grau mananci din coliva, rugandu-te pentru el. Gheorghe Ciausanu scria despre folosirea colivei in rituri de aparare impotriva strigoilor.

Coliva facuta de ziua Sfantului Haralambie (10 februarie) sau in perioada Santoaderilor se pastreaza tot anul si se foloseste pentru profilaxia ciumei pasarilor. Iar a doua zi dupa slujba de la Orbeasca - in Vinerea Pastelui -, daca cineva ar fi afumat in cadelnita coliva furata, ar fi obtinut un leac imbatabil pentru plosnite.



Share

Comentarii  

 
+1 #6 octavia serban 29-05-2013 12:46
Felicitari pentru lucrurile atat de interesante pe care ni le oferiti!
Citat
 
 
-1 #5 M. PELEA 16-04-2012 07:52
HRISTOS A INVIAT !
Citat
 
 
+5 #4 24-08-2011 15:55
Ciudat cum in Ardeal nu se face coliva. Cel putin, in Cluj nu stiu pe nimeni sa aiba acest obicei, chiar daca am stat de vorba cu familii ortodoxe.
Se pare ca acolo altele sunt obiceiurile fata de cele din sudul tarii. In zona fostului Regat se pare ca Ortodoxia este aplicata sau a fost inteleasa mai altfel, lumea aici obisnuieste sa faca fală si pomeni foarte des chiar daca nu isi permit asta, material. Ca si cum ar astepta laude sau admiratie de la ceilalti...
Citat
 
 
+5 #3 Marinela Parvan 11-08-2010 08:31
Aveti ,in general,articole atat de interesante...incat ar trebui sa stau toata ziua in fata monitorului...fara a mai lucra nimic in propria gospodarie ,ceea ce nu se poate...din pacate !!!
Va doresc mult succes in continuare !!!
Citat
 
 
+7 #2 Bogdan Orzetic 26-07-2010 11:13
Daca cautam sa respectam randuielile ortodoxe pomenirile mortilor inceteaza in sambata lui Lazar. Asadar numai in anumite locuri si nu generalizat in Joia Mare se mai fac pomeniri, respectiv colive. Si asta pentru ca Saptamana Patimilor ca si Saptamana Luminata sunt dedicate exclusiv Mantuitorului Iisus Hristos - Stapanul vietii si al mortii.
Citat
 
 
0 #1 Bogdan Orzetic 26-07-2010 11:04
Excelenta intrebare. Dar cu un raspuns mai mult "artistic". Sfat: un raspuns quintesential (documentat) la care adaugam specificul locului descris.

http://ro.orthodoxwiki.org/Coliva
Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Eşti aici: Locuri si oameni Cultura De ce facem coliva