Vedere de dincolo de Prut. Intre comunism si capitalism, intre lumea postsovietica si Occident, intre Romania si Rusia, Republica Moldova se indreapta spre limanul democratiei.
Text: Cristian Lascu
Am fost prima data in Republica Moldova acum 11 ani. La granita, o lunga oprire pentru schimbarea ecartamentului osiilor: vagoanele puteau merge acum si pana la Vladivostock. O alta oprire, cand vamesii ne-au dat jos din tren pentru a-l controla mai bine. Comenzile rastite in ruseste si crivatul noptii mi-au trezit fiori de gulaguri.
Dar vecinii mei de compartiment, doi tineri medici din Chisinau, erau placizi. Faceau saptamanal mic trafic cu confectii din Romania, pentru a acumula 7.000 de dolari, pretul specializarii in chirurgie la Sankt Petersburg. "Diploma asta este recunoscuta si in America, dar acolo costa de 20 de ori mai scump" - mi-a spus unul dintre ei.
Magazinele goale, oamenii ponositi, politistii cu sepci de comisar care m-au oprit pe strada nitamnisam si mi-au cercetat actele indelung si cu suspiciune - toate mi-au lasat impresia unei tari necajite, sovietizate.
In 2006 am fost din nou. De data asta am vazut un Chisinau mult emancipat, cu reclame si masini occidentale, cu tineret voios si bine imbracat. Se vorbea in jur mai mult romaneste, dandu-mi un sentiment de acasa. Cu cat cunosti mai putin ceva, cu atat mai mult risti sa tragi concluzii mai sumare si mai radicale.
In plus, ca unul venit din Romania, aveam o mentalitate de petitor: prima data mireasa imi paruse cam uratica. A doua oara, in lumina primaverii, fusese foarte atragatoare.
A treia oara am mers toamna, impreuna cu fotograful Bogdan Croitoru, cu aparatul si inclinarea lui spre scepticism constructiv; si - sper eu - fara idei preconcepute. Una dintre ele era ca relieful Moldovei e mai aproape de stepa ruseasca decat de spatiul mioritic. Am vazut repede ca nu este asa, ca geologia Moldovei ofera, mai ales in partea ei nordica, un decor variat, uneori spectaculos.
Drumul serpuieste printre coline si dealuri, taiate de defileuri. Soseaua pe care mergem spre Balti e larga si solida. "Au fost facute sa treaca pe ele si blindatele sovietice - imi explica prietenul meu Alecu Renita, ecologist, directorul revistei Natura. La fel este si soseaua spre Poltava. Daca tragem un asfalt nou peste ele, avem autostrazi."
Peisajul moldovenesc datoreaza mult calcarelor sarmatiene. Marea Sarmatica a scaldat in urma cu peste 10 milioane de ani vaste teritorii aflate in afara arcului carpatic. Dincolo de Prut, calcarele sarmatiene etaleaza un adevarat muzeu in aer liber. Din loc in loc, tasnesc ceea ce moldovenii numesc toltrele Prutului, structuri recifale rotunde, atoli conici cu pereti abrupti.
