Un parazit ameninta cea mai mare populatie de serpi-de-apa din Europa.
Text: Andrei Mihalca
Dupa colmatarea vechiului golf al Marii Negre (actualmente complexul lagunar Razelm-Sinoe), portul antic Histria, cel mai vechi oras din Romania, a fost parasit. Insa din punctul nostru de vedere, al naturalistilor, Cetatea Histria este si astazi locuita.
Ruinele adapostesc de sute de ani cea mai mare populatie de serpi-de-apa (Natrix tessellata) din Europa, specie strict protejata. Serpii-de-apa sunt inofensivi. Nu sunt veninosi, nu ataca si nu musca omul sau animalele domestice.
Singurele lor modalitati de aparare impotriva dusmanilor sunt fuga, mimarea mortii si improscarea dusmanului cu secretiile glandelor anale, ce au un miros dezagreabil. Metode ineficace in fata oamenilor, care ii omoara frecvent. Dar nu numai ei. Povestea incepe in primavara anului 2004, cand, studiind biologia serpilor-de-apa de la Histria, herpetologul Ionut Ghira, bunul meu prieten, a observat niste mici umflaturi pe corpul serpilor.
Mi-a adus o proba la Laboratorul de parazitologie al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, iar rezultatul a fost neasteptat. Umflaturile erau de fapt granuloame produse de larve de stadiul patru ale unui nematode parazit, Eustrongylides excisus. Aceasta specie de nematod are un ciclu de viata complex, format din cinci stadii larvare si adulti, biociclu ce necesita obligatoriu interventia a trei gazde din specii diferite.
Gazdele definitive, adica cele care adapostesc formele adulte ale nematodului, sunt pasari acvatice ihtiofage, care se contamineaza prin consumul de pesti infestati. Acestia, la randul lor, preiau parazitul de la oligochete acvatice.
Totusi sarpele-de-apa lipseste din acest lant. Interventia reptilelor in ciclul biologic al nematodului este accidentala si neobligatorie pentru parazit. Asa am ajuns sa ne punem intrebari. Cum ajunge parazitul in sarpe? Cati serpi sunt infestati in populatia de la Histria si cum afecteaza parazitii serpii? Acesta a fost motivul pentru care Societatea Romana de Herpetologie a demarat la Histria, in anul 2005, un proiect de cercetare a biologiei si parazitilor serpilor-de-apa.
Obiectivele proiectului erau clare. Doream doar sa raspundem la aceste intrebari si la altele, care probabil urmau sa apara in timpul studiilor.
Ne-am propus sa monitorizam serpii de la Histria pe toata durata anului. Pentru asta, era nevoie de o echipa numeroasa. Pe langa noi doi, am mai implicat studenti si cercetatori straini din Suedia si din Cehia, pe care ii cunosteam din proiecte anterioare comune.
Incepem intr-o dimineata a lui aprilie 2005 cu toate fortele. Ne divizam si facem turul ruinelor, cu saculetii herpetologici dupa noi. Serpii sunt inca amortiti de racoarea diminetii si se lasa usor capturati.
