Stiinta

Genă bună în ADN de câine

Crescuţi iniţial pentru pază, mastifii-tibetani, ca Midas, finalist la Westminster venit din Lubbock, Texas, ajung şi la 68 kg. Au un instinct puternic de a-şi apăra stăpânii, ceea ce, ca majoritatea comportamentelor canine, rămâne un mister genetic. Foto: Robert Clark

Cercetătorii au identificat reţeta secretă care stă la baza varietăţii spectaculoase a raselor de câini; descoperirea promite să contribuie la descifrarea bolilor genetice umane.

Citeşte mai mult...

Foc şi Ploaie. Prognozînd haosul vremii

Imagine de ansamblu. O imagine a temperaturilor terestre la 4 august 2003 ne arată cum maximele termice de deasupra Saharei se răspîndesc spre nord, aducînd deasupra Europei un val de căldură cu efecte letale. Astfel de imagini satelitare se numără printre noile instrumente care ne dau o viziune mai clară asupra vremii ce vine. Foto: Reto Stockli şi David Herring, Centrul de Zboruri Spaţiale Goddard – NASA

„Poate o bătaie din aripi a unui fluture din Brazilia să provoace o tornadă în Texas?“ Împrejurări neînsemnate pot avea consecinţe uriaşe. Aceasta a fost revelaţia influentei prelegeri din 1972 a meteorologului Ed Lorenz. Progresele în prognozarea [ … ]

Citeşte mai mult...

Două vorbe... despre gemeni

Johanna Gill, în vârstă de şase ani, îşi aşază protector braţul pe umerii surorii ei, Eva. Amândouă gemenele au o formă uşoară de autism, o boală legată de moştenirea genetică. Foto: Jodi Cobb

Gemenii ne pot spune cum genele interacţionează cu mediul pentru a ne face ceea ce suntem.

Citeşte mai mult...

Făcînd valuri pe Marte

Autoportret. Roverul „Opportunity“, lîngă Craterul Endurance – ca şi geamănul său, „Spirit“, în cealaltă parte a planetei – ar fi trebuit să sucombe anul trecut. Însă ele au continuat să adune dovezi ale existenţei apei în trecut pe Marte. Foto: NASA/JPL şi Universitatea Cornell

La mai bine de un an după decesul prezis, roboţii hoinari de pe Marte ai NASA, „Spirit“ şi „Opportunity“, merg mereu mai departe, în căutarea indiciilor unor ape străvechi. Rămîne aceeaşi întrebare obsedantă: a fost cîndva Planeta Roşie leagăn al v [ … ]

Citeşte mai mult...

Puterea de a se divide

Imature şi pline de potenţial, celulele-suşă nu s-au diferenţiat încă în celule specializate ce alcătuiesc părţi ale corpului, ca specimenele de muzeu păstrate în laboratorul din Berlin al patologului Rudolf Virchow. El a lansat printre primii ideea, în anii 1800, că boala începe la nivel celular. Foto: Max Aguilera-Hellweg, dr. med.

 

Celulele suşă ar putea deschide o nouă eră a medicinei, vindecînd boli mortale cu ajutorul unor ţesuturi şi organe prefabricate. Dar e posibil ca nu ştiinţa, ci politica să decidă dacă – şi unde – se va înfăptui această speranţă.

Citeşte mai mult...

12 Povestiri Toxice

O sticlă în formă de craniu din secolul al XIX-lea avertiza pe cei ce bîjbîiau în dulapul cu medicamente asupra conţinutului său letal. Foto: Sticlă – colecţia Joan Cabaniss

Suntem înconjuraţi. Pe lîngă substanţele toxice de zi cu zi – de la arsenic la oxigen –, există 1.200 de tipuri de organisme marine otrăvitoare, 700 de peşti, 400 de şerpi veninoşi, 60 de căpuşe, 75 de scorpioni, 200 de păianjeni, 750 de substanţe [ … ]

Citeşte mai mult...

Universul lui Einstein după Big Bang

Începuturi la nesfîrşit. Forţînd limitele teoriei şi imaginaţiei în adevăratul stil al lui Einstein, cosmologii se aventurează să speculeze că universul nostru nu este singurul. Big bangul care a creat tot ce ştim despre spaţiu şi timp ar putea fi doar unul dintr-un număr infinit de începuturi, producînd succesiuni fără sfîrşit de universuri. Scenariul, arătat în concepţia acestui artist, are la bază teoria inflaţionistă, un produs al teoriei relativităţii generalizate a lui Einstein. Relativitatea presupune că spaţiul şi timpul se pot dilata la dimensiuni vaste dintr-un punct minuscul de pornire; inflaţia descrie cum s-a extins universul nostru în primele sale momente şi sugerează că acelaşi lucru se poate întîmpla oriunde şi oricînd. Rezultatul: o extindere nesfîrşită a spaţiului, expulzînd bule de energie, sau big banguri, fiecare fiind germenul unui univers. Nu toate universurile vor fi la fel. În timp ce un cosmos ca al nostru străluceşte cu galaxii (dreapta, mai jos), altele pot cuprinde mai multe dimensiuni sau forme diferite de materie. În unele, chiar şi legile fizicii funcţionează diferit (univers răsucit, în stînga sus). Foto: Moonrunner Design

Deşi a trecut un secol, E continuă să fie egal cu mc2 şi încă mai verificăm teoriile despre spaţiu şi timp ale celui mai mare fizician al lumii.

Citeşte mai mult...

Pe urmele viitoarei gripe ucigaşe

Fost şi viitor flagel Nguyen Si Tuan, de 21 de ani, se luptă pentru supravieţuire la Spitalul Bach Mai, din Hanoi, cu plămînii devastaţi de gripa contractată de la un pui infectat. Foto: Lynn Johnson

Mai devreme sau mai tîrziu, un virus ucigaş, care poate trece de la păsări la oameni, va mătura tot globul.

Citeşte mai mult...

Cofeina

Richard Wurtman dă gata cel puţin un litru de cafea pe zi. Medicul cercetător de la MIT consideră că cele peste 600 mg de cofeină pe care le bea zilnic îi ascut mintea şi-i stimulează creativitatea. Foto: Bob Sacha

Este cel mai popular drog psihoanaleptic din lume - ne bîzîie creierul ne solicită nervii şi ne cam fură somnul. Iar noi refuzăm să trim fără el.

Citeşte mai mult...

În căutarea altor lumi

Metaforic vorbind, un licurici este doar o scînteie în lumina unui reflector de 1,5 m diametru. Pentru astronomii care speră să „vadă“ lumina unei planete cît Terra orbitînd o stea de miliarde de ori mai strălucitoare este ca şi cum ar distinge un licurici în strălucirea unui reflector, de la 5.000 km, într-o noapte ceţoasă. Ceaţa – artificială în acest caz – este praf cosmic emis de roiul de asteroizi şi comete care, probabil, înconjoară steaua. Provocarea pentru vînătorii de Pămînturi: blocarea luminii stelare, astfel ca planeta să fie vizibilă. Foto: Mark Thiessen

Astronomii sînt mai siguri ca oricînd că în univers există planete ca a noastră. Acum ei trebuie doar să le găsească.

Citeşte mai mult...

Creiere frumoase

Austin Brown (centru) nu mai participase la un asemenea concert – o petrecere dance numită Dayglow, în care mulţimea era stropită cu jeturi de vopsea fluorescentă, în centrul oraşului Austin. Lumina ultravioletă îi făcea să strălucească. „Ori dansai, ori stăteai aiurea, plin de vopsea – spune Brown. Nu e cine ştie ce distracţie.“ Uneori, fuga după nou sfârşeşte prost, când adolescenţii încearcă să vâneze senzaţii tot mai tari. Dar tot aşa îşi pot găsi calea. Brown, pasionat de concerte încă din liceu, studiază acum tehnica luminilor de scenă la facultate. Foto: Kitra Cahana

Cu toane. Impulsivi. Exasperanţi. De ce se poartă adolescenţii aşa? Din perspectiva evoluţiei, trăsăturile lor cele mai înnebunitoare ar putea fi cheia succesului lor ca adulţi.

Citeşte mai mult...

Viaţa cu o stea furtunoasă, Soarele

Inima neagră a unei pete solare – cu diametrul cît Terra – şi formaţiunea din jur n-au fost nicicînd fotografiate atît de clar. Imaginile, obţinute cu noul Telescop Solar Suedez, din Las Palmas, se adaugă datelor obţinute de observatoarele terestre şi spaţiale, care au făcut din această perioadă vîrsta de aur a studiului Soarelui. Există un motiv de grabă pentru aceste cercetări: chiar dacă astrul face posibilă viaţa pe Pămînt, izbucnirile lui pot provoca şi mari pagube. Foto: Oddbjørn Engvold, Jun Elin Wiik, Luc Rouppe van der Voort, Institutul de Fizică Teoretică, Universitatea din Oslo. Telescopul Solar Suedez 1-Metru

Abia începem să înţelegem reactorul termonuclear căruia îi spunem Soare.

Citeşte mai mult...

Îmblânzirea fiarelor

Prieteni noi. Vulpile, crescute generaţii la rând pentru a fi prietenoase cu oamenii la fel cum sunt câinii, sunt luate în braţe (şi la propriu) de Liudmila Trut (centru) şi de alţi angajaţi la Institutul de Citologie şi Genetică, din Novosibirsk, Siberia. Foto: Vincent J. Musi

Doar puţine specii de animale sălbatice au fost prăsite cu succes pentru a trăi pe lângă oameni. Motivul - spun oamenii de ştiinţă - se găseşte în genele lor.

Citeşte mai mult...

Vînătoarea de stele

Îngropat pe dealul Mittelberg, lîngă oraşul Nebra, în 1600 î.Hr., Discul Cerului străluceşte iar în lumina apusului, în Germania centrală. Marcînd mişcarea Soarelui de-a lungul orizontului, el conţine cea mai veche reprezentare cunoscută a cerului înstelat şi ar fi putut servi drept calendar agricol şi spiritual. Foto: Kenneth Garrett

Recuperat de la traficanţi, un disc vechi de 3.600 de ani dezvăluie că europenii din epoca bronzului erau nişte observatori surprinzător de buni ai cerului nopţii.

Citeşte mai mult...

Marte - planeta de gheaţă

Planeta albă. Zăpada şi gheaţa acoperă peisajul în jurul Craterului Holden, din emisfera sudică a lui Marte, amestec de artă şi realitate. Artistul Kees Veenenbos a „drapat” în alb hibernal datele furnizate de altimetrul laser al staţiei orbitale Mars Global Surveyor (MGS), pentru a simula cum trebuie să fi arătat planeta acum 50.000-500.000 de ani. „Dacă o vedeai atunci, i-ai fi zis planeta albă” - spune Phil Christensen. Cercetătorii descoperă azi zone cu zăpadă prăfuită şi alte indicii ale unui trecut glaciar, departe de poli, care pot indica unde ar fi acum apă lichidă şi chiar viaţă. Craterul Aram Chaos a avut cîndva la bază apă îngheţată şi, în adîncime, apă lichidă. În urma unei erupţii violente, apa a răbufnit afară, iar solul s-a prăbuşit în forme complexe. Ilustraţie: Kees Veenenbos; Date: Echipa ştiinţifică MOLA (Mars Orbiter Laser Altimeter)

Gheaţa de la polii lui Marte nu este o noutate. Cercetătorii cred că aceasta a acoperit de curînd cea mai mare parte din planetă. Imaginile trimise de cele două staţii orbitale relevă noi indicii despre resturi de gheţari sau petice de zăpadă. Ce s [ … ]

Citeşte mai mult...

Pe aripile schimbării

„Îngerii Albaştri“ ai SUA fac spirale deasupra unei baze militare din California. Piloţii de elită consideră această manevră, numită rostogolirea diamantului, printre cele mai graţioase. „Stau în partea de jos a unui pendul imaginar“ – spune Jerry Deren, pilotul avionului F/A-18 din care fotograful Joe McNally a luat acest cadru. Într-o eră în care în carlingă domină computerele, „Albaştrii“ încă se pilotează manual. „Am avut enorma măsură a puterii avionului – spune McNally –, dar şi senzaţia că derapam în aer şi că se făceau constant ajustări din manşă.“ Foto: Joe Mcnally

Avionul a parcus un drum anevoios şi plin de schimbări substanţiale, fiind reinventat de nenumărate ori în primii o sută de ani de existenţă. Pune-ţi centura de siguranţă şi porneşte într-o călătorie high-tech în următorul secol al zborului.

Citeşte mai mult...

Cu ochii pe infinit

De ultimă oră: Această imagine a galaxiei poreclite Sombrero, aflată la 50.000 de ani-lumină şi mai strălucitoare decît 400 de miliarde de sori. Foto: NASA

E tot mai bun. De când i s-a instalat o nouă cameră, în martie 2002, telescopul spaţial al NASA dezvăluie cosmosul mai bine ca oricând. Satelitul parcurge orbita în 97 de minute şi trimite pe Pământ imagini superbe ale unui univers complex.

Citeşte mai mult...

Cu ochii pe tine

Pentru tehnologia de identificare pe baza irisului îi puteţi mulţumi posesorului acestui chip, informaticianul John Daugman (aici, el poartă lentile de contact speciale, imprimate cu harta digitală a propriilor irisuri). Creaţia lui e doar una dintre tehnologiile ce revoluţionează supravegherea spaţiului public. Foto: George Steinmetz

Viitorul e aici, unde camerele te pot filma oriunde, unde celularul te poate da de gol unde te afli, unde o privire poate dezvălui exact cine eşti.

Citeşte mai mult...

Un şoarece bun la toate

Foto: Vincent J. Musi

Dacă sunaţi la Laboratorul Jackson, din Bar Harbor, Maine, e posibil să auziţi: „Pentru moment, toţi reprezentanţii noştri sunt ocupaţi.“

Citeşte mai mult...

Pagina 1 din 3

Eşti aici: Stiinta