Mesaj
  • Category is not published

Astronomie

Făcînd valuri pe Marte

Autoportret. Roverul „Opportunity“, lîngă Craterul Endurance – ca şi geamănul său, „Spirit“, în cealaltă parte a planetei – ar fi trebuit să sucombe anul trecut. Însă ele au continuat să adune dovezi ale existenţei apei în trecut pe Marte. Foto: NASA/JPL şi Universitatea Cornell

La mai bine de un an după decesul prezis, roboţii hoinari de pe Marte ai NASA, „Spirit“ şi „Opportunity“, merg mereu mai departe, în căutarea indiciilor unor ape străvechi. Rămîne aceeaşi întrebare obsedantă: a fost cîndva Planeta Roşie leagăn al v [ … ]

Citeşte mai mult...

Universul lui Einstein după Big Bang

Începuturi la nesfîrşit. Forţînd limitele teoriei şi imaginaţiei în adevăratul stil al lui Einstein, cosmologii se aventurează să speculeze că universul nostru nu este singurul. Big bangul care a creat tot ce ştim despre spaţiu şi timp ar putea fi doar unul dintr-un număr infinit de începuturi, producînd succesiuni fără sfîrşit de universuri. Scenariul, arătat în concepţia acestui artist, are la bază teoria inflaţionistă, un produs al teoriei relativităţii generalizate a lui Einstein. Relativitatea presupune că spaţiul şi timpul se pot dilata la dimensiuni vaste dintr-un punct minuscul de pornire; inflaţia descrie cum s-a extins universul nostru în primele sale momente şi sugerează că acelaşi lucru se poate întîmpla oriunde şi oricînd. Rezultatul: o extindere nesfîrşită a spaţiului, expulzînd bule de energie, sau big banguri, fiecare fiind germenul unui univers. Nu toate universurile vor fi la fel. În timp ce un cosmos ca al nostru străluceşte cu galaxii (dreapta, mai jos), altele pot cuprinde mai multe dimensiuni sau forme diferite de materie. În unele, chiar şi legile fizicii funcţionează diferit (univers răsucit, în stînga sus). Foto: Moonrunner Design

Deşi a trecut un secol, E continuă să fie egal cu mc2 şi încă mai verificăm teoriile despre spaţiu şi timp ale celui mai mare fizician al lumii.

Citeşte mai mult...

În căutarea altor lumi

Metaforic vorbind, un licurici este doar o scînteie în lumina unui reflector de 1,5 m diametru. Pentru astronomii care speră să „vadă“ lumina unei planete cît Terra orbitînd o stea de miliarde de ori mai strălucitoare este ca şi cum ar distinge un licurici în strălucirea unui reflector, de la 5.000 km, într-o noapte ceţoasă. Ceaţa – artificială în acest caz – este praf cosmic emis de roiul de asteroizi şi comete care, probabil, înconjoară steaua. Provocarea pentru vînătorii de Pămînturi: blocarea luminii stelare, astfel ca planeta să fie vizibilă. Foto: Mark Thiessen

Astronomii sînt mai siguri ca oricînd că în univers există planete ca a noastră. Acum ei trebuie doar să le găsească.

Citeşte mai mult...

Viaţa cu o stea furtunoasă, Soarele

Inima neagră a unei pete solare – cu diametrul cît Terra – şi formaţiunea din jur n-au fost nicicînd fotografiate atît de clar. Imaginile, obţinute cu noul Telescop Solar Suedez, din Las Palmas, se adaugă datelor obţinute de observatoarele terestre şi spaţiale, care au făcut din această perioadă vîrsta de aur a studiului Soarelui. Există un motiv de grabă pentru aceste cercetări: chiar dacă astrul face posibilă viaţa pe Pămînt, izbucnirile lui pot provoca şi mari pagube. Foto: Oddbjørn Engvold, Jun Elin Wiik, Luc Rouppe van der Voort, Institutul de Fizică Teoretică, Universitatea din Oslo. Telescopul Solar Suedez 1-Metru

Abia începem să înţelegem reactorul termonuclear căruia îi spunem Soare.

Citeşte mai mult...

Vînătoarea de stele

Îngropat pe dealul Mittelberg, lîngă oraşul Nebra, în 1600 î.Hr., Discul Cerului străluceşte iar în lumina apusului, în Germania centrală. Marcînd mişcarea Soarelui de-a lungul orizontului, el conţine cea mai veche reprezentare cunoscută a cerului înstelat şi ar fi putut servi drept calendar agricol şi spiritual. Foto: Kenneth Garrett

Recuperat de la traficanţi, un disc vechi de 3.600 de ani dezvăluie că europenii din epoca bronzului erau nişte observatori surprinzător de buni ai cerului nopţii.

Citeşte mai mult...

Marte - planeta de gheaţă

Planeta albă. Zăpada şi gheaţa acoperă peisajul în jurul Craterului Holden, din emisfera sudică a lui Marte, amestec de artă şi realitate. Artistul Kees Veenenbos a „drapat” în alb hibernal datele furnizate de altimetrul laser al staţiei orbitale Mars Global Surveyor (MGS), pentru a simula cum trebuie să fi arătat planeta acum 50.000-500.000 de ani. „Dacă o vedeai atunci, i-ai fi zis planeta albă” - spune Phil Christensen. Cercetătorii descoperă azi zone cu zăpadă prăfuită şi alte indicii ale unui trecut glaciar, departe de poli, care pot indica unde ar fi acum apă lichidă şi chiar viaţă. Craterul Aram Chaos a avut cîndva la bază apă îngheţată şi, în adîncime, apă lichidă. În urma unei erupţii violente, apa a răbufnit afară, iar solul s-a prăbuşit în forme complexe. Ilustraţie: Kees Veenenbos; Date: Echipa ştiinţifică MOLA (Mars Orbiter Laser Altimeter)

Gheaţa de la polii lui Marte nu este o noutate. Cercetătorii cred că aceasta a acoperit de curînd cea mai mare parte din planetă. Imaginile trimise de cele două staţii orbitale relevă noi indicii despre resturi de gheţari sau petice de zăpadă. Ce s [ … ]

Citeşte mai mult...

Cu ochii pe infinit

De ultimă oră: Această imagine a galaxiei poreclite Sombrero, aflată la 50.000 de ani-lumină şi mai strălucitoare decît 400 de miliarde de sori. Foto: NASA

E tot mai bun. De când i s-a instalat o nouă cameră, în martie 2002, telescopul spaţial al NASA dezvăluie cosmosul mai bine ca oricând. Satelitul parcurge orbita în 97 de minute şi trimite pe Pământ imagini superbe ale unui univers complex.

Citeşte mai mult...

Telescopul Hubble, dupa 20 de ani

Stele tinere scanteiaza in Nebuloasa Carina, o „cresa“ stelara aflata la 7.500 de ani-lumina de Pamant, intr-una dintre primele imagini trimise de venerabilul Telescop Spatial Hubble, dupa „renovarea“ din primavara trecuta. Cu noile sale instrumente, Hubble poate sa bata pana in cele mai intunecate unghere ale universului

Anul trecut, in mai, astronautii i-au facut Telescopului Spatial Hubble ceea ce ar putea fi revizia finala.

Citeşte mai mult...

Chipurile lui Marte

Aprilie 1999. Cu norii inghetati ce plutesc pe deasupra vechilor vulcani, Planeta Rosie se roteste la peste 80 de milioane de kilometri de Pamant.

Robotii exploratori transforma o planeta straina intr-o lume familiara

Text: John Updike

Citeşte mai mult...

Tinta: Pamantul

Acum aproximativ 140 de milioane de ani, o cometa sau un asteroid a izbit interiorul continentului australian, la impact provocand o groapa cu un diametru de 22,5 km. Astazi, Gosses Bluff este centrul care a mai ramas al craterului, cu o latime de 3 km.

Asteroizii si cometele din spatiul proxim reprezinta o constanta amenintare pentru planeta noastra. Putem noi evita o catasrtofa la urmatoarea rotatie?

Text: Richard Stone

Citeşte mai mult...

Telescopul Spatial Hubble

Ca si alte imagini Hubble, aceasta e compusa din multiple expuneri capturate prin filtre care inregistreaza diferite lungimi de unda ale luminii. Culorile sunt adaugate in timpul procesarii.

La aproape doua decenii dupa lansare, Telescopul Spatial Hubble transmite noi revelatii despre viata si moartea stelelor, precum si despre natura universului nostru in expansiune.

Text: Timothy Ferris

Citeşte mai mult...

Explozii cosmice

Imagine articol

O data pe secunda, undeva in univers explodeaza o stea, cu stralucirea unei intregi galaxii.

Citeşte mai mult...

Telescopul Spatial Spitzer

Imagine articol

Multe se ascund in ungherele intunecate ale universului, lucruri ce pot aparea cetoase pe telescoapele obisnuite.

Citeşte mai mult...

Marte - planeta de gheata

Imagine articol

E mai prafuita decat un drum de tara, mai seaca decat un martini sec, mai rece decat sarutul mortii.

Citeşte mai mult...

Viata cu o stea furtunoasa

Imagine articol

I se spune "vizibilitate perfecta". Si nu este greu de inteles de ce.

Citeşte mai mult...

Calatorie spre Saturn

Imagine articol

Pe masura ce sonda Cassini cerceteaza secretele gigantului cu inele, ea descopera si indicii cu privire la inceputurile sistemului solar.

Citeşte mai mult...

Drumul lui Cassini intre Pamant si Saturn

Imagine articol

Aidoma unei mingi de baseball pasate de la un jucator la altul, sonda spatiala Cassini-Huygens a parcurs un fel de "sens giratoriu" in drumul spre Saturn, principalul sau obiectiv.

Citeşte mai mult...
Eşti aici: Stiinta Astronomie