Cheeseburgerii, fumatul, stresul, cresterea sedentarismului: acestia sunt suspectii obisnuiti aflati pe lista factorilor de risc pentru boala de inima, o maladie care atinge proportiile unei epidemii globale.
Acum, cunostintele despre factorii genetici care o declanseaza ne-ar putea ajuta sa depistam boala inainte sa se produca. Gloria Stevens sta intinsa pe spate, sedata, dar constienta, privind imaginea propriei sale inimi, care bate.
Metaforic vorbind, inima Gloriei este centrul eului ei emotional - care nu trebuie tinuta in palma si cu atat mai putin afisata pe un monitor, deasupra capului.
Mai exact, este o pompa plina cu sange, aproximativ de marimea unui pumn strans, ale carei contractii ritmice au mentinut-o pe Gloria in viata timp de 62 de ani si, cu oarece reparatii, o vor mentine in functiune inca un numar nedeterminat de ani.
In acest moment, medicul ei introduce cu mare atentie un cateter subtire prin artera femurala, de la o incizie facuta in zona inghinala, pana in aorta si de acolo intr-una dintre arterele care incercuiesc inima Gloriei. In varful cateterului se afla un mic balon.
Medicul poarta cu delicatete acest varf spre un loc unde placa aterosclerotica a ingustat canalul arterei cu 90%. Cu o miscare rapida, exersata, umfla balonul pentru a impinge inapoi peretele arterei, dezumfla balonul, apoi insereaza un stent expandabil - arata ca un mic tub de sarma impletita - care va mentine pasajul respectiv deschis.
Comentarii
prin cate emotii trece de-a lungul vietii
RSS pentru acest articol.