Zmeul din Haţeg

hateg6
Poate că zmeul din Haţeg nu s-ar recunoaşte imediat în acest desen. Dar, în locul unei schiţe anatomice, editorii au optat pentru reconstituirea dramatică a monstrului pornit la vînătoare. Puii eclozaţi de theropode (dinozauri din grupul iguanodonilor) erau o pradă uşoară, chiar dacă părinţii lor se aflau prin tufele din preajmă. Ouăle puteau fi un supliment binevenit în meniul bazat mai mult pe peşti al pterozaurului. Scena, din Era Mezozoică, a fost realizată de artistul Radu Oltean, cu sprijinul specialiştilor, pe baza unei amănunţite documentări. Ilustraţie: Radu Oltean

Cu 65 de milioane de ani în urmă, printre dinozaurii pitici transilvani trăia şi o reptilă zburătoare uriaşă, Hatzegopteryx thambema.

Un articol publicat în anul 2002 în revista ştiinţifică germană Naturwissenschaften semnala descoperirea în România a unui imens pterozaur, adică o reptilă zburătoare mezozoică, contemporană cu dinozaurii. Autorii, Buffetaut, Grigorescu şi Csiki, sînt paleontologi cu îndelungată experienţă în studiul fosilelor de vertebrate, inclusiv al dinozaurilor din Haţeg. Țara Haţegului, depresiunea de la poalele Retezatului, a devenit un sit clasic al dinozaurilor. Aici s-au descoperit cel puţin 8 specii noi, într-o asociaţie în care se află şi cuiburi cu ouă, precum şi mici mamifere primitive, fapt unic în Europa.

hateg8
Ceaţa se ridică deasupra Streiului, la poalele Retezatului. Aici s-au descoperit resturile „monstrului zburător din Haţeg“, unul dintre cei mai mari pterozauri. Foto: Bogdan Croitoru
hateg4
La sfîrşitul cretacicului, Haţegul era o insulă izolată, parte dintr-un arhipelag pierdut în Marea Thetys, cam pe unde se află astăzi Transilvania. Uscatul era acoperit de mlaştini cu vegetaţie luxuriantă şi avea o faună bogată de dinozauri şi chiar mici mamifere primitive. Rîurile au erodat şi transportat sedimentele continentale amestecate cu oase şi le-au redepus într-o luncă sub formă de gresii şi marne. Acum, după 65 de milioane de ani, paleontologii de la Universitatea din Bucureşti desprind din rocă fragmente fosile de reptile. Foto: Bogdan Croitoru

O caracteristică a dinozaurilor din Haţeg este talia lor mică, de 1-2 metri, nişte pitici în comparaţie cu lumea monştrilor de tip Jurassic Park.

Explicaţia constă în faptul că la sfîrşitul Erei Mezozoice Transilvania era o insulă pierdută în nemărginirea Mării Thetys. Izolaţi, dinozaurii de aici au suferit o „miniaturizare“, numită de biologi „nanism insular“, de unde li s-a tras şi calificativul de „dinozaurii pitici din Transilvania“.

Cu atît mai mare a fost surpriza lui Dan Grigorescu cînd a descoperit fragmente fosilizate de oase ce păreau să provină de la o reptilă foarte mare, poate chiar un mare carnivor înrudit cu fiorosul Tyrannosaurus. Astfel clasate, oasele misterioasei reptile au aşteptat cuminţi în colecţia Universităţii din Bucureşti pînă cînd, graţie lui Eric Buffetaut, au fost comparate cu fosile de pterozauri din alte colecţii din lume. Surpriza a fost mare: fragmentele provin de la o reptilă zburătoare pe care cercetătorii au botezat-o Hatzegopteryx thambema, adică „monstrul zburător din Haţeg“. Informaţiile oferite cu zgîrcenie de puţinele oase descoperite pînă în prezent i-au condus pe cei trei cercetători la concluzia că pterozaurul avea dimensiuni uimitoare. Numai capul, cu cioc cu tot, ar fi avut cam 3 metri.

hateg2
Pentru a demonstra afirmaţiile legate de dimensiunea pterozaurului şi a pleda că avea un zbor activ, cercetătorii au efectuat analize amănunţite în cadrul laboratorului de paleontologie al Universităţii din Bucureşti. Foto: Bogdan Croitoru
hateg1
Studiul fosilelor a arătat că ţesutul osos are o structură pneumatică, similară unui polistiren expandat, specifică vertebratelor zburătoare: o soluţie brevetată de natură pentru a face ca oasele pe care se inserează muşchii ce acţionează aripile să fie deopotrivă rezistente şi uşoare. Foto: Bogdan Croitoru

La aşa cap, aşa trup: din şantierul virtual al reconstituirii animalului a rezultat o anvergură probabilă a aripilor de peste 12 metri. Dan Grigorescu crede că „Hatzegopteryx thambema era cu mult mai mare decît pterozaurii de tip Pteranodon, a căror anvergură era de «numai» 8 metri.“ De fapt, reptila zburătoare din Haţeg ar putea sta alături de Quetzalcoatlus northropi, descoperit în Texas în urmă cu un deceniu şi considerat cel mai mare de pînă atunci.

Wann Langston, de la Texas University, unul dintre cei mai mari specialişti în acest domeniu, admite că „Hatzegopteryx este o descoperire importantă pentru că îmbogăţeşte cunoştinţele noastre asupra răspîndirii geografice a marilor reptile zburătoare. Dacă postulatele şi calculele autorilor descoperirii sînt corecte, el este unul dintre cei mai mari pterozauri… Ar putea fi chiar cea mai mare fiinţă care a zburat vreodată.“

Cum putea zbura o creatură cu un cap atît de mare? „Printr-o riguroasă arhitectură a aripilor – spune Dan Grigorescu. Datorită structurii lor, oasele pterozaurului întruneau cele două cerinţe esenţiale ale zborului: erau rezistente, dar uşoare.“

hateg7
O adevărată revelaţie pentru paleontologii care cercetează fosilele de vertebrate mezozoice din Țara Haţegului a fost identificarea a numeroase cuiburi cu ouă de dinozauri, fapt destul de rar în întreaga lume. Unele dintre ele, răspîndite în 5 cuiburi diferite, au fost date la iveală în campania de săpături din 2003, chiar în prezenţa fotografului care a surprins imaginea de mai sus. Ouăle de dinozaur au cam 20-25 cm în diametru şi prezintă o ornamentaţie specifică. Ele au fost îngropate sub sediment de o viitură. Foto: Bogdan Croitoru
hateg5
Deducţii esenţiale pentru reconstituirea reptilei s-au bazat pe forma fragmentului de humerus stîng, ce prezintă o creastă deltopectorală proeminentă şi o mare suprafaţă pentru inserţia puternicilor muşchi aductori, necesari zborului. Foto: Bogdan Croitoru
hateg3
Reconstituirea dimensiunii capului s-a bazat pe fragmentele de boltă palatină şi de occipit. În timp ce craniul putea avea cam un metru, ciocul era cel puţin de două ori mai lung, astfel că întregul cap putea atinge lungimea de trei metri. În imagine, profesorul Dan Grigorescu, alături de colaboratorii săi Theodora Niculescu şi Alexandru Andrăşanu. Foto: Bogdan Croitoru

După unele opinii, monstrul putea fi destul de fragil, un fel de zmeu asemănător celor de hîrtie înălţate de copii. Thambema era probabil nevoit să zboare pe distanţe lungi deasupra mării şi în acest caz uriaşul cioc l-ar fi ajutat să harponeze peştii, hrana lui de bază. Schimbările climatice care au afectat Terra la sfîrşitul Mezozoicului au fost fatale pentru dinozauri în general, inclusiv pentru pterozaurieni. „Pe vînturi puternice, giganţii pterozauri erau ţintuiţi la sol. Cu cît aripile erau mai mari, cu atît erau şi problemele lor“ – crede Langston.

Text: Cristian Lascu

1 Comment

  1. Hateg , taram frumos si de poveste . Orice descoperire arheologica si nu numai ,trebuie pusa in valoare ,prin publicatii si atragere de turisti . Altfel se uita , si chiar foarte repede , e pacat .

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*