11 animale periclitate din România

Rasul este probabil cel mai greu de gasit animal din Romania. Pentru a surprinde acest cadru – spune fotograful Silviu Matei –, „o saptamana casa mea s-a mutat intr-un hamac intre niste brazi, la 3 m deasupra solului, intr-un codru din muntii Maramuresului, unde natura inca isi face propriile reguli, netulburata de om.“
Râsul este probabil cel mai greu de găsit animal din România. Pentru a surprinde acest cadru – spune fotograful Silviu Matei –, „o săptămână casa mea s-a mutat într-un hamac între niște brazi, la 3m deasupra solului, într-un codru din munții Maramureșului, unde natura încă își face propriile reguli, netulburată de om.“

Lista lui Petrovan: 11 specii strict protejate prea târziu.

Grație sălbăticiei și înapoierii sale, România rămâne o Arcă a biodiversității Europei. În noul curs adoptat de țara noastră – cap compas dezvoltarea economică, plătind orice preț, prin apele tulburi ale tranziției –, tot mai multe specii sunt împinse peste bord.

I-am cerut lui Silviu Petrovan, unul dintre cei mai competenți biologi autohtoni, să alcătuiască topul celor mai periclitate animale din România.

„Criteriile de bază ale selecției sunt statutul internațional al fiecărei specii, importanța populațiilor autohtone pentru populația mondială, potențialul de «specie-umbrelă» (care asigură protecția habitatelor altor specii ce reprezintă prada sau prădătorul ori depind de același teritoriu), gradul de unicitate, precum și charisma care le poate face ambasadori pentru nevoia de protejare a unei zone“ – spune Silviu Petrovan.

În ciuda legislației care le protejează la nivel declarativ, pentru multe dintre ele naufragiul este fără cale de întoarcere.

Catalin Gruia

*Silviu Petrovan a participat la numeroase proiecte de cercetare a faunei sălbatice în România și în lume. În prezent, este cercetător asociat la Universitatea din Hull și director de conservare la Froglife.

**Cele 11 specii din lista lui Petrovan sunt protejate ca specii de interes comunitar din Anexa IV (specii care necesită o protecție strictă)  a OG 57/2007 și sunt incluse în Anexa III a Directivei Habitate (specii de interes comunitar care necesită desemnarea unor situri speciale de conservare).

 

Zimbrul (Bison bonasus)

Problematica: Cel mai mare animal terestru din Europa a dispărut din fauna noastră în urmă cu peste 250 de ani.

Populație: Circa 40-50 de indivizi trăiesc în captivitate. 5 dintre ei au fost eliberați în martie 2012.

Perspective: Studii recente arată că este posibilă crearea unei populații mari cu legături continue în zona carpatică, între România, Ucraina, Polonia și Slovacia.


Hoitarul
(Neophron percnopterus)

Problematica: Efectivele din Balcani s-au înjumătățit între 2003 și 2011. Hoitarul este declarat monument al naturii încă din perioada comunistă, specie critic periclitată în România și inclusă în Anexa III din Directiva Păsări.

Populație: În toată Europa au mai rămas sub 5.000 de perechi. Hoitarul e în declin puternic. Nu mai cuibărește în România. 1-2 exemplare apar periodic în Dobrogea.

Perspective: O eventuală refacere a hoitarului în România ar putea fi primul pas pentru celelalte trei specii de vultur dispărute în secolul al XX-lea din fauna noastră.


Gâsca-cu-gât-roșu
(Branta rufficolis)

Problematica: Politici dezastruoase de mediu din anii 1950 au alterat direcția migrației păsărilor din zona Mării Caspice în perioada de iarnă.

Populație: Mai există numai 55.000 de gâște-cu-gât-roșu în toată lumea. Aproape 90% dintre ele iernează în zona de coastă a României și în partea de nord a coastei Bulgariei, în câteva locuri precum Lacul Techirghiol.

Perspective: Gâștele sunt afectate de construcțiile din zona costieră și de modificarea zonelor agricole; adesea sunt alungate de vânători (deși au interzis la vânătoare) din zonele de hrănire.

Foto: 123rf

Balaurul-dobrogean (Elaphe sauromates)

Problematica: Cel mai mare șarpe din România a fost dintotdeauna rar în țara noastră, dar s-au găsit exemplare excepționale de 2,5 m lungime.

Populație: N-au mai rămas decât câteva zeci de indivizi și specia este declarată critic periclitată pe lista roșie din România.

Perspective: Deși strict protejat și complet inofensiv, ba chiar folositor pentru oameni, balaurul continuă să fie ucis de localnici.

Foto: 123rf

Morunul (Huso huso) cel mai greu de găsit animal din România

Problematica: Dacă acum 100 de ani pescarii prindeau exemplare de o tonă, în prezent mai avem doar câteva mii de moruni adulți.

Populație: Barajul de la Porțile de Fier, poluarea Dunării, braconajul și pescuitul excesiv au dus la dezastrul celui mai mare pește de apă dulce din Europa. Între 1992 și 2007, populația de morun s-a redus cu 93% la nivel global. În România, pescuitul comercial a fost interzis prin legea din 2006. Prevederea a fost ridicată printr-o OUG în 2009 și reintrodusă în 2010.

Perspective: Statul cheltuiește milioane de euro pentru repopulare. Morunii din România reprezintă ultima populație sălbatică din Marea Neagră.


Aspretele
(Romanichtis valsanicola)

Problematica: Descoperită doar în 1957, această specie fosilă unică este endemică pentru România. A fost considerat dispărut până când un individ subadult a fost capturat în 2011.

Populație: Poluarea, barajele pe Argeș și Valsan, distrugerea albiilor pentru extragerea de nisip și pietriș au mai lăsat în viață probabil sub 100 de exemplare.

Perspective: Valea Vâlsanului a fost declarată rezervație în 2004. Totuși  aspretele, declarat monument al naturii, este critic periclitat pe lista roșie din România și rămâne într-o situație disperată.

Foto: 123rf

Boa-de-nisip (Eryx jaculus)

Problematica: În septembrie 2011, o echipă de herpetologi orădeni a găsit lângă Turnu Măgurele primul boa-de-nisip din 1986 încoace.

Populație: Specie critic periclitată pe lista roșie, boa-de-nisip este ca și dispărut în țara noastră, care reprezintă limita nordică a habitatului său. Ultimele populații din România au fost probabil distruse odată cu construcția Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Perspective: Nu este amenințat în alte țări și ar putea fi reintrodus și la noi în urma reproducerii în captivitate.

Foto: 123rf

Râsul (Lynx lynx)

Problematica: Râsul este cea mai mare felină europeană. Deși declarat monument al naturii, în România este vânat an de an (cu derogări de la lege) pentru că ar produce pagube comunităților locale.

Populație: România are cei mai mulți râși din Uniunea Europeană: circa 1.300 de indivizi.

În mai 2012, ministrul Mediului a anunțat că intenționează să suspende derogările de la vânătoarea râsului până în 2014.

Perspective: Protecția eficientă a râsului în zona carpatică ar asigura și protecția unor suprafețe importante de pădure și a efectivelor multor altor specii.


Dihorul-pătat
(Vormela peregusna)

Problematica: România are singurele populații de dihori din Uniunea Europeană; specia trăiește exclusiv în zonele aride și de stepă.

Populație: aproximativ 500 de indivizi, în Dobrogea.

Perspective: Specie periclitată, pe lista roșie din România, dihorul-pătat este protejat din 1993, însă se cunosc extrem de puține lucruri despre ecologia și statutul său în țara noastră.

Foto: 123rf

Nurca-europeană (Mustela lutreola)

Problematica: Vânătoarea și competiția cu vizonul-american (evadat din fermele pentru blană) au împins nurca pe marginea prăpastiei.

Populație: În trecut, nurca-europeană  era foarte răspândită; a trăit până recent inclusiv în Maramureș. În prezent, în România mai trăiesc maximum 1.000 de nurci-europene, exclusiv în Delta Dunării – ultima arie de supraviețuire pentru nurca-europeană, în afara Rusiei.

Perspective: Braconajul și declinul continuă.


Hamsterul-românesc sau grivanul-mic
(Mesocricetus newtoni)

Problematica: Este o specie unică și endemică pentru o zonă mică din Dobrogea și partea de nord a Bulgariei. Grivanul-mic este foarte puțin cunoscut.

Populație: În România trăiesc probabil circa 2.000 de indivizi (deși nu există date recente concrete).

Perspective: Intensificarea agriculturii și distrugerea habitatelor din Dobrogea reprezintă cea mai gravă amenințare.

1 Comment

Leave a Reply to Stefan Manolescu Cancel reply

Your email address will not be published.


*