Corneliu Coposu – date cheie din viața Seniorului

© Fundația Corneliu Coposu

Corneliu Coposu, una dintre cele mai emblematice figuri ale istoriei noastre recente

20 mai 1914 – Corneliu Coposu se naște în satul Bobota din Sălaj, într-o familie de preoți. Bunicul, Grigore Coposu, cât tatăl, Valetin Coposu erau preoți, iar mama lui, Aurelia născută Anceanu, era și ea fiică de preot.

1919 – 1923
A urmat școala primară în comuna Bobota.

1923 – 1930
A urmat cursurile liceului confesional greco-catolic “Vasile cel Mare”.

1930 – 1934
A urmat studii juridice și economice la Universitatea din Cluj. La trei ani de la absolvire a obținut doctoratul și tot în această perioadă era campion la haltere în cadrul Clubului Sportiv Universitar.

1935 – 1937
Devine colaborator la câteva ziare locale „România Nouă”,”Mesajul” (Zalău), „Unirea” (Blaj), dar și Președinte al Organizației de Tineret PNȚ din Cluj.

1937 – 1940
Este secretarul personal permanent al lui Iuliu Maniu, cel care i-a fost și mentor. “Și, aş putea spune, umbra lui, pentru că nu m-am despărţit niciodată de el”, spunea Corneliu Coposu.

1940
Devine secretar politic al lui Iuliu Maniu, până în 1947, când acesta din urmă este arestat. După ce Ardealul de Nord a fost cedat, se mută la București și continuă să colaboreze la publicațiile „Ardealul”, „Zorile”, „Dacia”, „Șantier”, „Curentul”, „Dreptatea”.

1942
Se căsătorește cu Arlette, pe care o cunoaște la Constanța în hotelul ținut de bunica ei și unde Maniu mergea la odihnă. Arlette a fost arestată în 1950 și condamnată la 20 de ani muncă silnică pentru „complicitate la crimă de înaltă trădare”, fiind acuzată pe nedrept de spionaj în favoarea Franței. Aceasta a murit în 1966, la doi ani de la eliberare.

1945
Însemnări din jurnal

“Încercările lui Știrbey, din ajun, au fost torpilate de partidele din F.N.D. (…) Exasperat de rezistența și „lipsa de înțelegere” manifestată de Regele Mihai, Vâșinski hotărât să ducă la bun sfârșit mandatul guvernului sovietic (de a marca prima etapă în sovietizarea României), a abandonat eticheta și cele mai elementare reguli de politețe diplomatică și l-a amenințat pe rege, punând sub semnul îndoielii independența țării; apoi a cerut categoric îndepărtarea „guvernului reacționar și sabotor” prezidat de Rădescu și numirea unui „guvern democratic”, sub conducerea lui Petre Groza”. – File dintr-un Jurnal interzis: Corneliu Coposu, ediție îngrijită de Doina Alexandru, Editura Vremea, 2014.

1947 – 1956
A stat în arest preventiv timp de 9 ani, timp în care nu a putut fi condamnat din lipsă de probe.

Una din încăperile fără ferestre, paturi sau toalete ale Fortului 13 Jilava, unde erau înghesuiți chiar și peste 100 de deținuți. Foto: Sergiu Mihăescu

1956
Este arestat și condamnat la muncă silnică pentru “activitate intensă contra clasei muncitoare”. Văcărești, Jilava, Pitești, Malmaison, Craiova, Aiud, Râmnicu Sărat, Poarta Alba, Capul Midia, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Gherla, Sighetul Marmației sunt penitenciarele în care a fost închis.

1954 – 1962
A fost închis la Râmnicu Sărat, într-un regim sever de izolare. În 1962 este eliberat de la Râmnicu Sărat și este trimis pentru încă doi ani în comuna Rubla din județul Brăila, unde i se stabilise domiciliul forțat.

1964
A fost eliberat și angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcții Montaj București. Gheorghe Gheorghiu Dej îi propune o funcție înaltă în stat cu condiția semnării unei declarații, dar refuză. Până la sfârșitul regimului comunist, Corneliu Coposu a fost în permanență urmărit de Securitate.

1989
După evenimentele din 1989, anunță reactivarea Partidului Național Țărănesc sub noul nume, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui președinte a fost până în 1995.

1991
Îl vizitează pe Regele Mihai I la reședința sa din Versoix, Elveția.

1995
Este numit Ofițer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Republica Franceză cetățenilor străini.

11 noiembrie 1995
Se stinge la Spitalul Universitar din București și este înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic. Sute de mii de oameni din toată țara au participat la funeraliile lui Corneliu Coposu.

Sursa, foto: Fundația Corneliu Coposu

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*