Ciobanii din Crasna

Ciobani din Crasna
Trei ciobani și câinii lor mână turma la păscut. Marea de oi se mișcă parcă de la sine ca într-un ritual străvechi, care se repetă de milenii./ Foto: Florin Prunoiu

Ciobanii din Crasna  – jurnal de fotograf

În Munții Parângului, la nord de comuna Crasna, la aproape 1.000 de metri deasupra nivelului mării, Gheorghe Comănete vede de stâna lui din mai până în octombrie. Așa poartă mai departe o tradiție de generații prin care produce una dintre cele mai gustoase brânze ecologice din Estul Europei.

Brânza e pusă la murat în butoaie de lemn vreme de 6-12 luni. Gheorghe o verifică periodic. Bârnele de lemn distanțate permit ventilația naturală. La fel ca vinul vechi, brânza maturată este mai gustoasă și mai căutată./ Foto: Florin Prunoiu

Gheorghe, soția lui, Mariana, și alți trei ciobani trăiesc timp de șase luni sus la stână – în trei camere unde dorm, mănâncă și fac brânză.

N-au utilaje sau tehnologii avansate, singurele extravaganțe sunt electricitatea și apa curentă, instalate recent printr-un program de modernizare sponsorizat de Uniunea Europeană. În mijlocul încăperii principale, focul de veghe arde neîntrerupt pe podeaua de pământ; aici pregătesc mâncarea și fierb apă.

Citește și: Drumurile iei

Oile merg de câteva ori pe zi la păscut în munții învecinați. Gheorghe și ciobanii săi le mulg și prepară brânza în aceleași vase și cu aceleași ustensile ca acum sute de ani,  apoi o lasă să se matureze, la murat, timp de 6-12 luni. Contactul cu lumea din afară este foarte redus, limitat la aprovizionarea cu alimente sau vânzarea brânzei.

ciobani
Ciobanii au un moment de răgaz înainte de a pleca la păscutul de seară. E încă înnorat, dar mirosul de ploaie se pare că se risipește. Foto: Florin Prunoiu
Foto: Florin Prunoiu
Măgarul și câinele sunt prieteni apropiați ai ciobanilor. Comunicarea are loc parcă mai mult prin simțuri decât prin viu grai. La stână există o legătură puternică între om, animal și natură. Aici se revine la valorile primordiale de dinainte de civilizația tehnologică ce o cunoaștem astăzi./ Foto: Florin Prunoiu

Citește și: Dăbuleni, bucate din nisip

Ca fotograf, am avut privilegiul să petrec timp la stână și să observ mai profund traiul acestor oameni deosebiți. A fost o experiență unică, o punte către secolele trecute. Turma este mulsă dimineața și, după un mic dejun savuros cu brânză, lapte, mămăligă și tocăniță, ciobanii duc oile la păscut. La întoarcere le mulg din nou, apoi urmează un prânz delicios. După norii și ploaia de dimineață, cerurile s-au deschis și soarele a cuprins munții și văile Parângului. După-amiaza, ciobanii duc turma la păscutul de seară pe celălalt versant al muntelui. Urcăm și coborâm munții însoțiți de sunetul tălăngii și cuprinși de pace.

Gheorghe și ciobanii lui sunt recunoscători pentru viața pe care o duc prin meșteșugul lor ancestral. Fiecare zi le aduce fericire.

Text și foto: Florin Prunoiu

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*