Ciobanii din Crasna – jurnal de fotograf
În Munții Parângului, la nord de comuna Crasna, la aproape 1.000 de metri deasupra nivelului mării, Gheorghe Comănete vede de stâna lui din mai până în octombrie. Așa poartă mai departe o tradiție de generații prin care produce una dintre cele mai gustoase brânze ecologice din Estul Europei.
Gheorghe, soția lui, Mariana, și alți trei ciobani trăiesc timp de șase luni sus la stână – în trei camere unde dorm, mănâncă și fac brânză.
N-au utilaje sau tehnologii avansate, singurele extravaganțe sunt electricitatea și apa curentă, instalate recent printr-un program de modernizare sponsorizat de Uniunea Europeană. În mijlocul încăperii principale, focul de veghe arde neîntrerupt pe podeaua de pământ; aici pregătesc mâncarea și fierb apă.
Citește și: Drumurile iei
Oile merg de câteva ori pe zi la păscut în munții învecinați. Gheorghe și ciobanii săi le mulg și prepară brânza în aceleași vase și cu aceleași ustensile ca acum sute de ani, apoi o lasă să se matureze, la murat, timp de 6-12 luni. Contactul cu lumea din afară este foarte redus, limitat la aprovizionarea cu alimente sau vânzarea brânzei.
Citește și: Dăbuleni, bucate din nisip
Ca fotograf, am avut privilegiul să petrec timp la stână și să observ mai profund traiul acestor oameni deosebiți. A fost o experiență unică, o punte către secolele trecute. Turma este mulsă dimineața și, după un mic dejun savuros cu brânză, lapte, mămăligă și tocăniță, ciobanii duc oile la păscut. La întoarcere le mulg din nou, apoi urmează un prânz delicios. După norii și ploaia de dimineață, cerurile s-au deschis și soarele a cuprins munții și văile Parângului. După-amiaza, ciobanii duc turma la păscutul de seară pe celălalt versant al muntelui. Urcăm și coborâm munții însoțiți de sunetul tălăngii și cuprinși de pace.
Gheorghe și ciobanii lui sunt recunoscători pentru viața pe care o duc prin meșteșugul lor ancestral. Fiecare zi le aduce fericire.
Text și foto: Florin Prunoiu
Leave a Reply