Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” –  drumul de la cabinet la muzeu

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București. Foto: 123rf

Sânziana Candrea pornește pe urmele Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.

Gândit inițial ca un cabinet de istorie naturală, el a devenit în timp Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, unul dintre cele mai cunoscute muzee din București.

Istoria Muzeului Național de Istorie Naturală

Ideea unui ”Muzeu Național de Istorie Naturală și Antichități”, așa cum s-a numit la început,  i-a aparținut marelui ban Mihalache Ghica, fratele domnitorului de la acea vreme – Alexandru Ghica. Acesta a dat naștere instituției prin donarea de monede grecești, romane și bizantine, colecții de minerale, fosile, moluște, pești, păsări și mamifere, precum și opere de artă, potrivit Antipa.ro.  

Prima colecție de istorie naturală a fost expusă în Colegiul Sfântul Sava la inițiativa marelui ban Mihalache Ghica, prin porunca 142 a voievodului Țării Românești, Alexandru Ghica. Apoi, muzeul se mută din locație în locație până în 1903 când Grigore Antipa scrie un memoriu pe care i-l prezintă prim-ministrului Dimitrie A. Sturza. În acel document, Grigore Antipa a explicat de ce este necesară o clădire special construită pentru a adăposti un ”Muzeu de Istorie Naturală demn de capitala țării”, primind într-un final finanțarea necesară pentru locația muzeului. Adică, cea pe care o știm astăzi, la capătul șoselei Kiseleff. Construcția a durat 3 ani, ea fiind realizată de inginerul Mihail Rocco, care a ținut cont de sfaturile lui Grigore Antipa. Fațada muzeului a fost proiectată de arhitectul Grigore Cerchez. 

Foto: Antipa.ro

Fără ca măcar să știe cât de departe se va ajunge cu ideea sa, cabinetul marelui ban Mihalache Ghica căpăta treptat caracterul de instituție mixtă, devenind casă pentru un număr tot mai mare de curiozități naturale, tablouri vechi și antichități. Astăzi, patrimoniul muzeului este format din peste 2 milioane de piese, grupate după cum urmează: zoologie, paleontologie, minerale și roci și etnografie.

Pe 24 mai 1908, în prezența Regelui Carol I, a Principelui Ferdinand și a Principesei Maria, dar și a numeroase personalități marcante ale culturii românești, a fost inaugurat primul edificiu din Regatul României realizat pentru a fi muzeu. La acel moment, au fost deschise către vizitare 16 săli. Muzeul a suprins la acel moment cu cele 4 diorame bio-geografice – tundra, savana africană, preeria americană și deșertul Sahara -, care erau printre primele realizate în lume, devenind un model pentru multe muzee din țară și din afară.

Trecând prin mai multe cutremure, lucrări de construcție a metroului și diverse clădiri din jur, muzeul a fost închis pentru public în 1997 și s-a redeschis între anii 1999-2002. În 2003, muzeul intră în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, el făcând parte până atunci din subordinea Ministerului Educației și Cercetării. În acel an, este adoptat un nou Regulament de organizare și funcționare, care definește muzeul ca „Instituție publică de știință, educație, cultură și divertisment”. Apoi, în 2008 muzeul este închis din nou, dar de această dată pentru renovarea clădirii și pentru reorganizarea conținutului. Surprinza a fost că în acea perioadă vizita devenea una virtuală prin intermediul tehnologiei. Muzeul a fost redeschis pentru public în 2011, pe 17 septembrie. Interiorul patrimoniului național a fost regândit, modernizat cu tehnologie, așa cum vezi în muzeele din străinătate, însă s-a păstrat vechea prezentare cu specificul ei. Tot atunci au mai fost adăugate la colecție încă 37 de obiecte donate de miliardarul Gheorghe Iaciu, potrivit Adevărul.ro.  

Cu ajutorul unei tablete, un copil află mai multe detalii despre exponatele de la muzeu. Foto: 123rf

În prezent, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa cuprinde trei zone de vizitare, după cum urmează. 

  • Demisolul este despre „Biodiversitatea României”.
  • Parterul este despre ecosisteme prezente pe toată suprafața pământului.
  • Etajul este despre preistorie și istorie umană, etnologie, mineralogie, entomologie și biologie marină. 

Vizitatorii vor vedea în anumite vitrine plăcuțe metalice pe care este desenată o cască, unde ei pot asculta comentarii, care sunt disponibile în 3 limbi: română, engleză și franceză. Mai mult, cei care vizitează muzeul vor găsi textele de prezentare și textele de pe butoanele interactive în limba română și limba engleză.

Grigore Antipa (1867-1944). Foto: Antipa.ro

Grigore Antipa, simbolul Muzeului Național de Istorie Naturală 

Grigore Antipa (1867-1944) a fost savantul, biologul și profesorul universitar român care a dus Muzeul Național de Istorie Naturală pe culmile succesului, unde a fost director timp de 51 de ani. S-a născut la Botoşani, pe 7 decembrie 1867. În 1885 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe şi Medicină a Universităţii din Iaşi, la secţia de Ştiinţe Naturale, potrivit Antipa.ro.

Profesorul universitar devine directorul Muzeului Național de Istorie Naturală în 1892, de când începe să militeze pentru reorganizare radicală a Muzeului și înființează secții noi, cum este cea de Etnografie și Antropologie; expune, aranjează și explică colecțiile într-un mod cu totul aparte, lucru care a dus la o cerere cu totul specială din partea specialiștilor stăini, care i-au cerut o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturală, publicată în 1934. Ea s-a intitulat „Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle”.

Cercetătorul își aduce alături alte două persoane, doi asistenți – un ornitolog și un naturalist, care-l vor ajuta să îmbogățească colecțiile și să creeze altele. Mai mult, se poate spune că biologul Antipa a fost ”creatorul” dioramelor biologice, care au reprezentat o etapă nouă în evoluția și organizarea muzeelor de acest profil.

Grigore Antipa își dedică întreaga viață muzeului și, implicit, carierei, iar drept-răsplată pentru munca sa, din 1933 muzeul îi poartă numele. Grigore Antipa este simbolul Muzeului Național de Istorie Naturală, pe care foarte mulți oameni îl asociază imediat cu clădirea de pe șoseaua Kiseleff. 

Muzeul Național de Istorie Naturală i-a fost lui Grigore Antipa cămin, laborator de studiu, loc de odihnă și locul în care el s-a manifestat. Moștenirea lăsată este marele Grigore Antipa este foarte importantă, iar cei care i-au urmat la cârmă știu foarte bine acest lucru. Muzeul este comoara României și trebuie protejată în fiecare zi.  

Text: Sânziana Candrea
Foto: 123rf, www.antipa.ro

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*