Roxana Buzețelu: “Din păcate, oamenii nu știu cum se reciclează corect.”

Roxana Buzețelu (centru) la un atelier pentru copii. Foto: arhiva personală

Un grup de facebook cu peste 3000 de membri activi susține trecerea de la consumerism la un stil de viață sustenabil.

După ce a lucrat alături de startup-uri din România, cât și din afară, prin echipe remote sau locale, în marketing și organizare de conferințe internaționale, Roxana Buzețelu a pus bazele unui grup pe facebook: Sezatoare eco-friendly by Micile Bucurii.  Membrii grupului își doresc să schimbe lumea în mai bine, să găsească soluții prin care fiecare dintre noi poate să contribuie la schimbare, să inspire spre o viață în armonie cu natura și să le dea celorlalți instrumentele de care au nevoie pentru a-i inspira, la rândul lor, pe cei din jur.

Cum ți-a venit ideea proiectului? Care a fost contextul?

Lucram remote pentru o companie din State și știam că grupurile de Facebook sunt bune canale de comunicare pe o anume temă. A coincis cu momentul în care stăteam acasă cu băiatul meu și într-o zi am fost pur și simplu șocată de cantitatea mare de gunoi pe care o aruncăm zilnic. Așa că am început să citesc, să mă informez și să conștientizez impactul acțiunilor mele zilnice asupra mediului. Și mi-am dorit să mă schimb. Mi s-a parut foarte împărțită informația pe internet și îmi doream să discut și cu alți oameni pe acest subiect, așa că am făcut grupul. La început am pornit cu puțin o altă idee, dar l-am lăsat să crească organic în direcția în care se cerea și era o nevoie reală. Și acea nevoie era informarea pe toate temele vaste ale sustenabilității.

Ce te face să crezi în proiect?

Motivația principală la mine a fost dorința de schimbare. Mi-am dorit să mă schimb, să devin mai informată. Întotdeauna am zis că sunt iubitoare de natură, dar am realizat că priveam dintr-o perspectivă foarte superficială. Când am început să sap adânc și să conștientizez am știut instant că trebuie să fac ceva. Și asta îmi doresc: ca toți cei care sunt în grup să aibă un moment de “aha!”, să realizez prin intermediul grupului lucrurile pe care și eu la randul meu le învăț de alți oameni care sunt alături în această călătorie. Este un spațiu în care împărtășim experiențe, dezbatem articole sau sugerăm soluții.

Nu cred că i-am dat niciodată o misiune, totul a pornit de la acest “safe space” în care putem discuta liber. Îmi dau seama din discuțiile din grup că este o dorință foarte mare de a da mai departe, de a spune și altor persoane, iar oamenii sunt dornici să se implice în proiecte care sunt aliniate cu valorile lor: fie acțiuni de împăduriri, fie schimbări în rutina zilnică.

Cred că misiunea noastră, ca și grup, căci suntem o comunitate unită și cu un scop comun, este să protejăm natura. Trecem printr-un moment fragil, în care acțiunea se cere aici și acum. Cred că dacă într-un an și un pic ne-am strâns aproape 3000 de oameni dornici de schimbare, acum este momentul să ne unim forțele și să dăm înapoi înmiit informația și să acționăm sistemic.

Ce fel de conținut găsesc în grup oamenii?

Recent am structurat discuțiile în 5 topicuri:

  • Educație (learn and act) – unde împărtășim articole și știri și pot fi un bun punct de inspirație, de gândire out of the box.
  • Soluții locale (where to) – recomandări de locuri unde se poate recicla, unde se poate dona sau locuri unde se pot cumpăra produse sustenabile – fără plastic, locale, etc.
  • Soluții alternative (swaps în life) – pentru majoritatea produselor sau acțiunilor zilnice există un înlocuitor: putem avea șampon solid, cupe menstruale, produse locale în locul marilor lanțuri, etc.
  • Eco-antreprenoriat – oameni care au dezvoltat business-uri cu grijă pentru mediu sau care sunt implicate în acțiuni de mediu. Le consider un bun model de împărtășit în comunitate, căci aduc inspirație și arată că orice idee, uneori oricât de trăznită ar fi, are un loc.
  • Sesizări (vreau sa mă implic!) – au fost semnalate tot felul de cazuri și situații în care oameni au sesizat niște nereguli și au fost sfătuiți de cei din comunitate cum să acționeze. De exemplu: maldăre de gunoi pe domeniul public.

Cum aduci grupul din online în offline?

Târg Zero Waste

Am organizat mici ateliere și am participat la târguri cu produse zero waste vândute de oameni din comunitate. Nu am avut foarte multe acțiuni în offline, este un grup foarte activ în online prin discuțiile zilnice, cred că în offline este responsabilitatea fiecăruia să ducă cele învățate – să consume responsabil, să recicleze corect, să îi învețe pe cei din jur. Un proiect de suflet care este deja în al doilea an, este “Mystery Box’-ul de Crăciun”. În ambii ani am strâns produse sustenabile, plastic free sau locale, le-am anunțat pe internet și au fost cumpărate de cei din comunitate.

Mi s-a părut o mișcare de forțe incredibilă – atât din partea celor care au contribuit cu produse, cât și cererea. Mi-am dorit că prin acest proiect să arăt că se poate să alegem sustenabil, să sprijinim afaceri locale și contribuim împreună, cu pași mici, la o societate mai bună.

Poți să ne dai un exemplu de o inițiațivă din online care a trecut în offline?

Cel mai mult mă încântă receptivitatea oamenilor la orice inițiativă – online sau offline. De exemplu, Crăciunul trecut, am dat strigarea la o inițiativă de “decluttering” – pentru că avem atâtea care nu ne folosesc, care ne sufocă în casă. Am rugat comunitatea să se uite bine la ce au în jur și să renunțe la ce nu au nevoie sau nu folosesc și să mă ajute să donăm către o casă de copii din Maramureș. A fost o avaaaaalanță de donații de haine, cărți, jucării, obiecte, mai precis două dube mari.

Este minunat să vezi receptivitatea oamenilor la a face bine – de la a sugera soluții sustenabile la a se implica activ în acțiuni. Oamenii își doresc să fie buni, să se implice, dar am observat că au nevoie de o strigare, de cineva care să îi organizeze. E păcat că suntem așa prinși în cotidian și nu reușim mereu să ne implicăm pe cât ne-am dori, așa că pe noul an îmi doresc foarte mult să ghidez mai multe acțiuni în offline: fie ele acțiuni de mediu, de donații, de inițiative de conștientizare, etc.

Ambalajele alimentelor devin decorațiuni și jucării pentru copii. Foto: arhiva personală

Ce ai descoperit nou prin intermediul acestui proiect?

Am descoperit, în primul rând, multă ambiție și dorință de schimbare. Cumva acest grup, deși mic în comparație cu populația țării, arată că intenții bune există, dar informația este atât de împrăștiată și ambiguă, încât nu mai știm să acționăm. Ni s-au vândut produse de care nu avem nevoie, ambalate în marketing frumos și ne-am învățat să consumăm fără rațiune. Pentru mine, cât și pentru cei prezenți în comunitate, cred că aceasta a fost cea mai mare descoperire: să ni se deschidă ochii să vedem că se poate și altfel – există alternative, ne putem schimba și îi putem schimba pe cei din jur mai departe.

Ce ne lipsește nouă ca societate din punct de vede eco friendly / mediu?

Off, ne lipsesc atât de multe. Ne lipsesc atât infrastructura, cât și educația cetățenilor. Chiar dacă ar exista, de exemplu, facilități de reciclare performante, din păcate oamenii nu știu cum se reciclează corect – nu știu să sorteze, nu știu că recipientele trebuie curățate. Asta dacă vorbim de reciclare. Dar putem vorbi și de reducerea consumului sau putem intra în discuții despre proiectele de mediu care sunt aprobate fără dezbateri publice și te miri de ce apare o hidrocentrală și dispare biodiversitatea. Din păcate, suntem în urmă rău.

Ce și cum se reciclează, pe scurt?

  • Caserolele de mâncare din polyfoam nu se reciclează.
  • Nu se reciclează nici plasticul negru sau cel alb (de la sticla de lapte).
  • Plasticul biodegradabil & compostabil se degradează doar în condiții speciale de compost.
  • Medicamentele expirate/care nu mai sunt folosite trebuie returnate la farmacie pe proces verbal. Farmaciile fiind obligate să le accepte pentru a fi distruse.
  • Paharele de cafea “to go” nu se reciclează, cum nu se reciclează nici cutiile murdare de pizza sau orice alt recipient contaminat și care nu poate fi curățat.
  • Orice ducem la reciclat trebuie spălat bine înainte, altfel nu se poate recicla.

Citește și

Cum dregem reciclarea plasticului

Reciclarea – imaginea de ansamblu

O listă curentă de acțiuni anti-plastic

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*