București, locul 13 din 14 la calitatea aerului

Vedere din Parcul Natural Văcărești, București. Foto: 123rf

Raportul “Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori”, lansat de Greenpeace România, analizează transportul public, siguranța rutieră, calitatea aerului, managementul mobilității și mobilitatea activă din Capitală.

Greenpeace România a lansat raportul “Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori”, material pregătit de Institutul Wuppertal pentru Climă, Mediu și Energie. Raportul reprezintă o completare la clasamentul orașelor din anul 2018 privind mobilitatea durabilă în care au fost analizate 13 orașe europene: Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zürich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta și Madrid.

Date citate din studiu

Transportul public

Combinația dintre atractivitatea prețurilor transportului public, ponderea modalității de transport public și scorurile densității stațiilor clasează Bucureștiul pe locul 2, deși călătoriile anuale pe cap de locuitor sunt moderate în comparație cu celelalte capitale incluse în acest studiu.

Clasamentul transportului public. Sursa: Analiza Institutului Wuppertal

Siguranță rutieră

Traficul nesigur a dus la clasarea Bucureștiului pe locul 13, după el fiind Roma. În 2013, 40 de persoane au murit în urma unor accidente pietonale.

„București/România a dezvoltat un așa-numit program Black Spots care a introdus un nou indicator rutier în infrastructura existentă, indicând zone cu risc ridicat, cu probabilitate peste medie de accidente rutiere. Ca măsură suplimentară s-ar putea introduce limitele de viteză la arterele principale (combinate cu creșterea frecvențelor verificărilor autovehiculelor și a penalităților în caz de nerespectare) și educarea șoferilor de vehicule motorizate”, se mai arată în raport.

Clasamentul siguranței rutiere. Sursa: Analiza Institutului Wuppertal

Calitatea aerului

NO2, PM10 și PM2,5 sunt cei trei poluanți majori care pot pune în pericol sănătatea oamenilor și care au fost luați în calcul ca indicatori pentru poluarea aerului. Concluzia? „Valorile lor sunt comparate cu valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane în UE, care este de 40 μg/m3 pentru NO2 și PM10 și de 25 μg/m3 pentru PM2,5. Valorile măsurate sunt, de asemenea, comparate cu limita anuală recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a stabilit un prag de 40 μg/m3 pentru NO2, 20 μg/ m3 pentru PM10 și 10 μg/m3 pentru PM2,5”.

Numărul mare de autoturisme private, ponderea mică a ceor care aleg mobilitate activă și spațiile urbane verzi tot mai restrânse sunt între cauzele principale ale calității slabe a aerului din București.

Clasamentul privind calitatea aerului. Sursa: Analiza Institutului Wuppertal

O serie de măsuri vor fi implementate din martie 2020

  • Vehiculele Euro 3 vor fi interzise în centrul orașului. Proprietarii vor trebui să plătească o taxă pentru a intra în restul orașului, indiferent de orașul în care sunt înregistrate.
  • Această taxă va fi aplicată și vehiculelor Euro 4 din 2021 pentru accesul în centrul orașului.
  • Vehiculele care nu respectă norma Euro 3 (adică non-Euro, Euro 1 și 2) vor fi complet interzise de pe toate străzile Bucureștiului începând cu ianuarie 2022, și mașinile Euro 3 începând cu ianuarie 2024.
  • Doar mașinile electrice, cele hibride sau vehiculele echipate cu un motor cu combustie care respectă normele Euro 5 sau Euro 6 vor avea acces fără restricții pe toate străzile din București începând din anul 2024.
  • Restricțiile se vor aplica numai de luni până vineri între orele 07:00 și 22:00.

Managementul mobilității

Combinația de taxe ridicate pe oră pentru parcare, sistemele accesibile de utilizare în comun a bicicletelor, aplicațiile de electro-mobilitate pentru telefoane inteligente duc orașe precum Copenhaga, Londra și Amsterdam pe locurile fruntașe. Pe ultimele trei locuri se află: Budapesta, Roma și București.

O ierarhie de rețele rutiere mai eficiente, un sistem eficient de gestionare a parcărilor, alternative de transport durabile pentru navetiști, creșterea cotei de mobilitate activă ar fi câteva soluții pentru București.

Clasamentul managementului mobilității. Sursa: Analiza Institutului Wuppertal

Mobilitate activă

Bucureștiul nu are un sistem de piste de bicicliști bine pus la punct, precum Amsterdam, Copenhaga sau Berlin, așa că  „Infrastructura pietonală poate fi îmbunătățită în ceea ce privește funcționarea și atractivitatea prin combaterea parcărilor ilegale pe trotuare, eliminarea obstacolelor de pe acestea, asigurarea unei infrastructuri care să fie accesibilă și pentru persoanele cu mobilitate redusă (precum și integrarea lor în sistemul de transport public), marcarea și ameliorarea intersecțiilor și trecerilor de pietoni și crearea de zone pietonale”, se mai arată în studiu.

Clasament de mobilitate activă. Sursa: Analiza Institutului Wuppertal

“Locul codaș ocupat de București este rezultatul mai multor motive. Acesta prezintă cel mai ridicat nivel de congestionare dintre cele 14 orașe analizate, cu o cotă de deplasări zilnice cu vehicule private de 48 % și o pondere relativ mică de mobilitate activă de doar 16 %. În plus, spațiul verde pe cap de locuitor în capitală este sub 10mp, în timp ce norma UE este de 26mp/capita”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Politicile care ar putea ameliora situația actuală a transporturilor și mobilității Bucureștiului ar trebui să abordeze, în primul rând, ponderea ridicată a transportului motorizat privat din oraș. Aceasta implică, de exemplu, un sistem de gestionare a parcării mai eficient și dezvoltarea și modernizarea în continuare a infrastructurii pietonale și pentru biciclete din București într-o rețea integrată mai confortabilă, durabilă și atractivă. Mobilitatea activă performantă se traduce printr-un număr mai mic de vehicule folosite pe stradă, congestionare redusă, străzi mai sigure și un nivel mai bun al calității aerului.

Sursa: Greenpeace România
Foto: 123rf

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*