Granturi de fotografie pentru tineri sub 30 de ani – câștigătorii

Tudor Platon [n.1991, Piatra Neamț, România] este director de imagine și fotograf. Această serie, Paul nebunul, face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat „Satul magic”, după colecția de povestiri a lui V. Voiculescu. Proiectul cuprinde o colecție de serii foto de tip portret ale unor personaje care, prin felul de a fi și de a trăi, reprezintă rămășite ale unui timp trecut, un timp al superstițiilor și al obiceiurilor păgâne. “Paul și cu mine am crescut pe aceeași uliță din sat, fiind foarte apropiați. După ce am ajuns la facultate, am revenit în sat să filmez un scurtmetraj în care urma să joace și el. La finalul filmărilor l-am întrebat cum să îl trec pe generic. Mi-a spus: Paul nebunul.”

În urma apelului lansat în primăvara acestui an, Centrul de Fotografie Documentară a primit un număr de 125 aplicații pentru bursele oferite exclusiv tinerilor fotografi, sub 30 de ani, din România și Republica Moldova.

Juriul a trebuit să aleagă doar 5 fotografi dintr-o serie de aplicații foarte bune venite în egală măsură din România și de peste Prut, se arată în comunicatul de presă.

Premii

Cele 5 granturi pentru dezvoltarea de proiecte de fotografie documentară au o valoare de 3.500 de lei (net) fiecare.

Juriu

Din juriu au făcut parte: Andra Matzal, editor si jurnalist Scena 9 (RO); Ramin Mazur, fotograf independent, reprezentat de Panos Pictures (MD); Matei Bejenariu, artist, fondator si director al Centrului de Fotografie Contemporana din Iasi (RO); Ioana Cîrlig, fotograf, cofondator Cdfd, (RO); Petruț Călinescu, fotograf, cofondator CdFD (RO).

Câștigători

Tudor Platon [n.1991, Piatra Neamț, România] continuă un proiect mai amplu intitulat „Satul magic” cu o serie de portete ale unor personaje care, prin felul de a fi și de a trăi, reprezintă rămășite ale unui timp trecut, un timp al superstițiilor și al obiceiurilor păgâne. (foto sus)

Mihail Calarașan [n.1993, Rîbnița, Transnistria] își propune să dărâme stereotipurile despre găgăuzi născute prin zvonuri în rândul populației moldovenești.

A studiat Psihologie în Republica Moldova, dar, în paralel, a început să se implice în fotografie. În perioada 2017-2018, a studiat la Academia de fotografie documentară și fotojurnalism „Fotografika” (Rusia, Sankt Petersburg).

“La sudul Republicii Moldova, există un teritoriu pe care trăiește poporul turc – Găgăuz. La începutul anilor ‘90, găgăuzii, împreună cu Transnistria, și-au declarat dorința de independență față de Moldova. Spre deosebire de Transnistria, în Găgăuzia nu a existat un conflict armat. Acum locuiesc acolo 134,5 mii de oameni, 82% dintre ei sunt găgăuzi. Vreau să risipesc stereotipurile despre ei și să arăt cine sunt găgăuzii în primul rând populației moldovenești. Majoritatea moldovenilor știu despre Găgăuz doar prin zvonuri și, cel mai adesea, cunoștințele lor sunt bazate pe stereotipuri negative.”

Andriana Oborocean [n.1995, Bender (Tighina), Republica Moldova] după o viață nomadă care a purtat-o prin Republica Moldova, România, Italia, Spania, Anglia, se reîntoarce în orășelul din Transnistria în care s-a născut.
În prezent este studentă la master în cadrul secției de fotografie și video a Universității de Artă și Design, Cluj-Napoca. Fotografia este mediul principal de exprimare, adesea urmată de procesări ușoare digitale. În lucrările sale documentează subiecte precum vulnerabilitatea, intimitatea, relațiile emoționale dintre oameni și tehnologie înfățișate deseori alături de elemente mistice, eterice.

„De la vârsta de 7 ani m-am mutat cu familia din Bender la Chișinău, iar de atunci au urmat un șir de locuri și țări străine la care a trebuit să mă adaptez (România, Italia, Spania, Anglia). Conceptul de acasă a suferit transformări în acest timp, iar eu am devenit o nomadă. Myosotis (Nu-mă-uita) este un proiect fotografic care vrea să documenteze locul copilăriei mele și anume orașul Bender din perspectiva memoriilor despre memorii. Imaginea pe care o am despre acel loc este una inocentă și cu detalii vibrante, pentru că este privită prin amintirile unui copil. Astfel îmi propun să mă întorc în Transnistria și să realizez o serie de fotografii prin care să reconectez acel copil cu amintirile despre un oraș suspendat în timp și spațiu.”

Diana Păun [n.1995, Slatina, România] Își propune documentarea satului Deveselu, unde s-a decis construirea scutului Anti-Rachetă, atât prin intermediul spațiului fizic, cât și prin evoluția psiho-socială a locuitorilor care trăiesc Visul American la ei acasă.
Studiază la Universiatea Națională de Arte, București în cadrul programului de Masterat „Fotografie și Imagine Dinamică”, unde a beneficiat de burse de studiu Erasmus din partea unor universități partenere din Franța și Austria. Proiectele ei au fost selectate în expoziții atât pe plan național ( SALT-Scena9, VISIBILE X INVISIBLE –WASP) cât și internațional (LA FÊTE DE L’OURS – Musée de la Chasse et de la Nature, TRANSFORM- MG+MSG).

“Îmi propun documentarea satului Deveselu, atât prin intermediul spațiului fizic, cât și prin evoluția psiho-socială a locuitorilor care trăiesc Visul American la ei acasă. Deveselu a devenit un punct important pe harta NATO, dar și a lumii, în momentul în care s-a decis construirea unui scut Anti-Rachetă la doar câțiva kilometri distanță de localitate. Sunt interesata de noua dinamică a societății și de modificările apărute în peisajul rural după venirea echipajului american și nu numai.”

Elena Sireteanu [n.1997, Stășeni, Republica Moldova] Proiectul ei fotografic, Young Love, va explora idei despre intimitatea, educația sexuală, miturile și taboouri despre sex, rușinea și dorința câtorva tineri din Republica Moldova.
A absolvit Facultatea de Istorie și este pasionată de fotografie. Fotografiază pe film, apoi developează și scanează.

“Țin mult la acest proces ‘întreg’ care îți oferă o senzație de control, dar totodată îți arată și iluzia controlului. Young Love este un proiect fotografic prin care îmi propun să explorez idei despre intimitatea, educația sexuală, miturile și taboouri despre sex, rușinea, dorința câtorva tineri din Republica Moldova. Este un subiect important la noi, care stă în spatele multor frustrări și complexe, mai ales ca majoritatea avem părinți crescuți în Uniunea Sovietică, cărora le e greu să-și arate emoțiile și vulnerabilitățile.”

Workshop gratuit, deschis oricui dorește să participe

Pe lângă cei 3.500 de lei net acordați fiecărui câștigător, bursierii sunt invitați la un workshop gratuit, unde vor susține prezentări informale toți membrii juriului.

Evenimentul va avea loc în perioada 30 august – 2 septembrie 2020 la Pensiunea Dacica, județul Hunedoara, și este deschis oricui dorește să participe. Participanții (în afară de câștigătorii burselor CdFD) își acoperă singuri cheltuielie pentru transport, cazare și masă. Rezervările se fac direct la pensiune.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*