Activistă pentru aer curat

Panoramă a Capitalei. Foto: InquamPhotos/Octav Ganea.

Ultimul studiu al Agenției pentru Mediu UE arată că anual mor prematur peste 25.000 de români din cauze asociate poluării.

Interviu de: Cătălin Gruia
Foto: sursele citate

Poluarea aerului duce la șapte milioane de decese premature pe an. Sau că raportări din decembrie 2020 arată că expunerea la aer poluat a predispus organismul oamenilor la infecția cu coronavirus, fiind responsabilă, la nivel mondial, pentru 15% dintre decesele legate de COVID-19, ba chiar 27% în țările foarte poluate din Asia de Est. Oana Neneciu ia foarte în serios aceste statistici. Sunt 10 ani de când are proiecte și studii care pun în legătură problemele de sănătate și cele de poluare. Ultimul dintre ele, aerlive.ro, proiectul de advocacy privind conștientizarea în spațiul public a măsurilor urgente care trebuie luate pentru îmbunătățirea calității aerului în București, a luat premiul I la Gala Societății Civile 2020.

Fost jurnalist de mediu, Oana Neneciu e de 11 ani directorul Asociației de Mediua Ecopolis. Are expertiză de mediu, antreprenoriat social, lobby și advocacy. Coordonează aerlive.ro și din 2018 e consilier de mediu la Senatul României. Foto: Andrei Dudea

Ce s-a întâmplat cu calitatea aerului din România din 2011 încoace – de când avem o lege dedicată?

Legea 104/2011 transpune Directiva Europeană privind calitatea aerului înconjurător și stă la baza acțiunilor pe care trebuie să le luăm ca stat membru al Uniunii Europene pentru monitorizarea calității aerului și adoptarea unor mecanisme pentru îmbunătățirea lui. Este vorba, în special, despre calitatea aerului din orașe, acolo unde este dovedit că sănătatea umană suferă din cauza acestui factor. Pe scurt, din 2011 până acum am reușit, ca stat, să avem deschise 5 proceduri de infringement de către Comisia Europeană din cauza nerespectării legislației comunitare și naționale, din cauza monitorizării deficitare, din cauza depășirilor alarmante ale mai multor poluanți în mai multe orașe din țară, cum sunt București – pentru care avem chiar o condamnare la Curtea de Justiție a UE –, Iași, Brașov, Timișoara și nu numai. Am mai reușit să avem o Rețea Națională de Monitorizare a Calității Aerului care funcționează precar, cu multe date lipsă și care nu a fost actualizată niciodată până în prezent, am reușit să avem un site de informare pe care trebuie să fii doctor ca să scoți un raport, am reușit să ajungem la un așa nivel de nepăsare și incompetență în cadrul autorităților de mediu, dar și al autorităților locale, încât să fim cimitirul de mașini al Europei și, mai nou, groapa de gunoi a Europei, acolo unde poți importa deșeuri și să le dai foc chiar în perimetrul capitalei, lângă casele oamenilor. În 10 ani, în loc să punem la punct mecanismele de gestionare a calității aerului, am pus la punct mecanisme demne de mafia napoletană. Asta s-a întâmplat. Rezultatul? Ultimul studiu al Agenției pentru Mediu UE arată că anual mor prematur peste 25.000 de români din cauze asociate poluării și alt studiu arată că avem cel mai mare cost per capita asociat poluării aerului, respectiv, 3.004 euro/an.

Cum a apărut aerlive.ro?

aerlive.ro a apărut ca un strigăt din străfundurile frustrării noastre de cetățeni, părinți, activiști. A apărut ca o alternativă la monitorizarea standard. Ecopolis avea expertiza și forța de comunicare, Fundația Eta2U, partenerul nostru principal, avea expertiza tehnică și a găsit senzorii, după care s-au alăturat alte organizații din zone de expertiză diferite, cum sunt Observatorul Român de Sănătate, OPTAR și 2Celsius. Finanțarea a venit prin Fondul IKEA pentru Mediu și prin implicarea Fundației Comunitare București, care au fost, cumva, nașii proiectului. aerlive.ro a venit de nevoie și a răspuns acelor cetățeni care poate se întrebau de ani buni de ce au probleme respiratorii atâția copii din parc sau de ce primăvara apar, din senin, alergii la adulți. Cu ocazia platformei noastre am văzut de ce avem acum peste 45 de senzori în București și nu avem capacitate pe câte cereri de asistență avem de la oameni. Toată lumea vrea să participe, și e foarte bine așa. Am făcut ca poluarea să se vadă, clar și peste tot.

Și totuși, de ce a fost nevoie de o platformă independentă? Adică aveam Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA); sau o agenție pentru protecția mediului…

Avem autoritate centrală, autorități locale, o rețea națională și un site, toate plătite de noi, contribuabilii, din taxele pe care le plătim lunar la stat, iar toate acestea nu fac ce trebuie să facă. Ba mai mult, cu fiecare ocazie dau peste nas cetățenilor care sesizează mirosuri și fum, invocând ceața, inversiunea termică, senzorii noștri. Din păcate, dar și din fericire, că mereu e mai bine să știi cu ce te confrunți, de un an și 3 luni de când am lansat platforma, au ieșit la iveală toate problemele Bucureștiului: gropi de gunoi improvizate, gunoaie arse în buza orașului, CET-uri care ard păcură când au ele chef, lunci întregi de râuri acoperite cu deșeuri, gunoaie îngropate și multe altele. Peste toate astea, odată cu ridicarea taxei auto (timbrului de mediu pentru autovehicul) și neînlocuirea sa, avem și peste 500.000 de importuri de mașini second-hand în doar doi ani. Deci dacă ne uităm la autoritățile care ar fi trebuit să se ocupe de aer, vedem numai corupție, rea-voință, neputință și o mare incompetență. Nu au nicio scuză.

Captură de ecran din platforma aerlive.ro, data 25.02.2021, când senzorul din Parcul Kiseleff arăta pentru PM10 valoarea de 121 micro-grame/metru cub, adică de aproape 3 ori valoarea maximă admisă.

Gurile rele spun că stațiile Aerlive nu sunt omologate, spre deosebire de cele de 30.000 de euro ale statului.

Sunt senzori de particule în suspensie, PM10 și PM2,5, marca UradMonitor, produși în Timișoara, ei au fost calibrați și verificați prin măsurători paralele cu stațiile din Rețeaua Națională. Nu sunt omologați, în sensul că nu utilizăm datele respective pentru rapoartele de țară către Comisia Europeană, de aia avem Rețea Națională, dar acești senzori au certificări și garanții, funcționează ca orice produs electronic pus pe piață, își fac treaba pentru care sunt produși. Scopul nostru nu e să înlocuim Rețeaua Națională pentru Monitorizare a Calității Aerului, ci să o facem să funcționeze, să trezim autoritatea centrală – Ministerul Mediului, ANPM-ul – și să o urmărim că-și face treaba bine. De altfel, noi, la majoritatea postărilor și comunicărilor către populație, punem spre comparație și datele din Rețeaua Națională, pe care am învățat în timp să le scoatem. Aerlive este un bun instrument de advocacy și și-a dovedit eficiența, am vrea și ca Rețeaua Națională să fie eficientă și să avem date reale și cât mai multe despre calitatea aerului.

Povestește-ne și despre procesul împotriva Primăriei Municipiului București…

Dacă pentru autoritățile ce au atribuții de monitorizare poți utiliza instrumente de advocacy și presiunea publică, la Primăria București, până în 2020 nu mergea așa, acolo nimeni nu discuta cu noi, nimeni nu se gândea la problema aerului și, mai mult, politicile publice ale instituției mai mult dăunau decât rezolvau. Așa că am analizat Planul Integrat pentru Calitatea Aerului pe București și am realizat că era bazat pe date din 2013-2015 și, mai mult, majoritatea măsurilor adoptate în plan nu erau cuantificabile, nu existau termene, etape de implementare, rezultate așteptate, nimic. Pe lângă asta, planul a fost trecut prin Consiliul General fără a se respecta legea, fără consultări publice.

Am pornit atunci o acțiune în instanță, împreună cu ClientEarth, iar acțiunea noastră a fost unită cu o alta, demarată de OPTAR, iar în final, Tribunalul București a dat o sentință în favoarea noastră. E o primă decizie, iar acum se judecă apelul. Între timp am inițiat discuții cu Consiliul General din PMB și cu primarul și avem asigurarea că planul va fi refăcut și bazat pe un nou studiu.

aerlive.ro este și despre implicarea cetățenilor în procesul de măsurare a calității aerului. Câți senzori adoptați aveți?

Avem peste 30 de senzori administrați de cetățeni și ne-am dori să putem asigura mai mulți, acum căutăm finanțări. Pe lângă asta, oamenii sunt implicați direct în toate acțiunile noastre, inclusiv în comunicarea către media. Avem relații prețioase cu multe grupuri de inițiativă, care mi se par cele mai active și relevante structuri, ele au început să aibă propriile campanii pentru calitatea aerului, au inițiative foarte bune și încercăm să le sprijinim. Poveștile oamenilor sunt oricum cele mai relevante și ne interesează cel mai tare. Credem că prin implicarea asta activă putem duce temele care ne dor mai departe. De fapt, realizarea noastră cea mai însemnată până acum e crearea acestei comunități.

Câți utilizatori unici are platforma în prezent ?

Peste 190.000 de utilizatori unici și 800.000 de sesiuni. Planul e să lansăm și aplicația de mobil, sperăm noi că în cel mai scurt timp.

Care e viziunea ta pentru o Românie cu aer curat?

Reforma sistemului de monitorizare și comunicare către populație e primul punct pe lista mea. Zic că e reformă pentru că trebuie, în primul rând, modificată atitudinea autorității de mediu față de cetățeni și față de propria muncă și relevanță, apoi regândită rețeaua de monitorizare și modalitățile prin care oamenii să fie informați pe tema asta. Trebuie profesionalizat sistemul acesta și sper că se va întâmpla. Punctul doi ar fi un pachet de politici publice pentru reducerea poluării, identificarea tuturor surselor și găsirea celor mai bune metode de reducere, fie că vorbim despre mari poluatori, de fenomene casnice, sisteme de încălzire sau trafic. Și apoi urmează aplicarea legislației, autorități competente de control care să-și facă treaba. Printre toate astea, importantă, dacă nu esențială, este implicarea cetățenilor, conștientizarea problemei și dorința de îmbunătățire. Desigur că e și despre voință politică, în final. Viziunea mea e ca fiica mea să trăiască într-un București verde, cu clădiri frumos reabilitate, străzi curate, accesibilizat, cu multe parcuri și păduri urbane, cu mai puține mașini și mai multe biciclete.

Citește și

Noua poluare cu pietre… de plastic ars

Topul celor mai poluate țări din Europa. România, pe locul 15

Proiect: școală de mediu în online

1 Trackback / Pingback

  1. Stiri - Activistă Pentru Aer Curat - Revista National Geographic Romania » Ziare.News

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*