Vinuri la înălțime

Foto: facebook.com/casadevinurizaig

Trei crame transilvane

Colonizarea saşilor din secolul al XII-lea în părţile Sibiului, Albei şi Bistriţei a condus la dezvoltarea viticulturii din teritoriul dintre Târnave şi Mureş, zonă care figura pe hărţile timpului sub denumirea Weinland (Ţara Vinului). Primele clone de viţă nobilă, de origine germană, au fost aduse în Transilvania în secolul al XII-lea în centrul viticol Alba, pe teritoriul actualelor localităţi Alba Iulia, Ighiu şi Cricău. Înainte de invazia filoxerei (1885), în Transilvania erau răspândite vechile soiuri de struguri locale: Iordană, Lampăra, Fetească Albă, Furmint, Vânătă de Băgaciu, dar și altele internaționale: Riesling Italian, Riesling de Rhin, Pinot Gris şi Pinot Noir.

După pustiirea provocată de filoxeră au fost introduse în cultură soiuri de viţă nobilă: Traminer roz, Sauvignon, Muscat Ottonel, Muscat Alexandria, Oporto, Chasselas d’ore, Chardonnay.

Foto: Tudor Șmalenic
Foto: Tudor Șmalenic

Regiunea Târnave este una dintre cele mai bune zone din România, pentru strugurii albi, însă și soiurile roșii (Pinot Noir și Fetească Neagră), plantate începând cu anul 2004. În funcție de localizarea lor, solurile viei sunt grele, nămoloase și bogate în calcar, cu depozite minerale. Conținutul de lut variază între 38 și 45%. Un procent între 51 și 55% este atins dacă se iau în considerare zonele cu aluviuni fine. Aceste soluri, greu de lucrat din cauza compoziției lor, au, pe de altă parte, o capacitate mare de stocare a apei și de a lega nutrienții. Conținutul de humus al solului e responsabil pentru slăbirea și aerarea acestuia.

Regiunea beneficiază de climă continentală. Verile calde și uscate, cu o cantitate peste medie de soare și cu puține precipitații, alternează cu iernile reci și dure. Expunerea versanților sudici este dublată de o bună aerare, datorată vânturilor puternice care usucă rapid roua matinală și împiedică, într-un mod natural, dezvoltarea mucegaiului pe struguri. Toamna lungă, cu nopțile sale răcoroase, ajută strugurii să atingă o maturare aromată.

Casa de vinuri Zaig: Povestea Vinului de Teaca DOC Lechința

În zona Bistriței – cea mai nordică dintre cetățile săsești – se dezvoltă de câțiva ani o podgorie mică, unde se produc vinuri alese. Istoria bogată a acestor locuri își păstrează amintirile nu doar în povești, ci și în sevele pământurilor. Saşii au ajuns aici pe la 1260. Dar prima atestare documentară e o relatare a cărturarului german Johannes Tröster. El menționează în cartea sa, Das Alt und Neu Teutsche Dacia (Nürnberg, 1666), că vinurile de la Tekendorf (Teaca) sunt cele mai bune vinuri albe pe care le-a degustat vreodată.

Foto: facebook.com/casadevinurizaig

În secolul trecut, la începutul anilor 1960, vinificaţia modernă a fost introdusă și în aceste locuri, iar la Teaca a apărut un centru viticol, sub coordonarea unui inginer de prin părţile Drăgăşanilor. După 1990, viticultura din zonă întră într-o perioadă marcată de un declin accentuat. Însă, în anii din urmă, unul dintre ultimii saşi din regiune, Zaig Eckehardt, încearcă să îmbine tradiţiile săseşti de acum câteva secole cu tehnologia modernă. E o punere laolaltă a unor idei vechi cu unele foarte noi, împletind meseria cu arta. Și totul se face în așa fel încât să se păstreze vie amprenta locului şi a oamenilor.

În comuna Teaca s-au plantat 13 hectare de viță nobilă în 2013. S-a păstrat și via veche, cea care a fost sădită în urmă cu o sută de ani. Este un adevărat monument, care are nevoie de îngrijire manuală, extrem de meticuloasă. Iată de ce vinurile de aici sunt o punte de legătură între generații.

În această cramă de familie, unde se produc anual în jur de 700 hl de vin, procesul de fermentație se face în vase din inox controlate termic. Iar pentru maturare se folosesc butoaie din stejar.

Turiștii sunt bine-veniți să deguste vinurile și să afle istoria acestei părți de lume. Între timp, rolul povestitorului e preluat, cu delicatețe, de soiurile cultivate în zona Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Fetească Neagră, Pinot Noir, Fetească Regală, Fetească Albă.

Cele 2 hectare cultivate cu viță-de-vie veche de mai bine de 100 ani conțin Fetească Albă, Muscat Ottonel, Neuburger, Traminer, Furmint, Oporto.

Anul înființării cramei: 2013
DOC: Lechința – Teaca
Numărul de hectare: 13 ha
Litri de vin îmbuteliați anual: 25.000 l
Cifra afacere 2020 – 200.000 euro
Nr. sticle vândute 2020 – 30.000 sticle
Proprietar: Zaig Eckehardt
Vinificatori: Cristina Carazan, Zaig Eckehardt
Branduri de vin: EWA, ZAIG, Eckehardt
Soiuri de struguri: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Fetească Neagră, Pinot Noir, Fetească Albă, Fetească Regală.

Foto: facebook.com/JelnaTransilvania

Crama Jelna: Amprenta Transilvaniei, DOC Lechința

Crama Jelna din judeţul Bistriţa-Năsăud continuă și dezvoltă o tradiţie viticolă adormită timp de mai multe secole. Conform hărţilor vechi, printre care și harta iosefină (1766), pe dealurile Jelnei sunt reprezentate întinse plantaţii de viţă-de-vie. Frații Ovidiu și Daniel Moldovan din Bistrița-Năsăud au fondat în 2016 Crama Jelna, din podgoria Lechința. Prima gamă Amprenta Transilvania, o gamă premium, a fost gata în 2017 și a fost pusă pe piață în februarie 2018. În iunie din același an, a fost lansată gama super-premium Dealu Negru, iar în noiembrie 2019, gama Iconic Navicella.

Antreprenorii au continuat dezvoltarea cu o pensiune de 4 margarete, cu opt camere duble și un restaurant, care a fost finalizată la jumătatea anului 2020 și care a necesitat investiții de circa 900.000 de euro.

Pentru vița-de-vie s-au folosit fonduri europene pentru reconversie, în cramă fiind investite fonduri proprii. În total, suma se ridică la circa 1 milion de euro, cu echipamente și tehnologie de ultimă generație.

Foto: facebook.com/JelnaTransilvania

Vinurile cramei Jelna se vând în România în special pe canalul HoReCa, în câteva sute de locații din aproape toată țara. Recent, s-a pariat și pe export, având contracte în Belgia, Canada, Danemarca și Anglia.

Pentru restaurantul pensiunii, aprovizionarea se face cu ingrediente produse pe o rază de doar 2 km. Există o brutărie artizanală în zonă, măcelărie și un procesator de mezeluri și fermă de lactate premium. Firma deține și solarii proprii, care oferă legumele necesare procesării în pensiune.

Pentru dezvoltarea cramei, există un proiect de retehnologizare, din fonduri europene. Printre dotările pe care proprietarii cramei doresc să le achiziționeze este și o linie performantă de îmbuteliere. Valoarea proiectului este estimată la 800.000 de euro partea de tehnologie, la care se adaugă costurile construcției.

Crama existentă va fi înlocuită de una nouă, în clădirea căreia își vor găsi locul și birourile, alături de un magazin de prezentare. Noua cramă va fi una cochetă, cu inox de cea mai bună calitate, foarte performantă.

Un proiect nou, în derulare, cu o investiție de 2 milioane de euro, este un complex de 2.000 mp, cu un hotel și centru wellness și SPA, capacitatea hotelului fiind de 16 camere și 4 apartamente. Zona de SPA se va întinde pe 600 mp și va conține tot ce este necesar pentru o relaxare totală, inclusiv o cameră cu sare.

Va exista și o sală de fitness, o sală de conferințe și o sală de evenimente, care vara va fi deschisă evenimentelor în aer liber. În apropierea cramei există deja un lac, ce urmează și el să fie mărit și amenajat. Va exista încă o zonă de agrement, pentru pescuit sau pentru simplă relaxare.

Anul înființării: 1992
DOC: Lechința
Număr de hectare: 26 ha
Litri de vin îmbuteliați anual: 70.000 l
Cifra de afacere: 450.000 euro
Nr. sticle vândute: 100,000 sticle
Proprietari: Ovidiu Moldovan, Daniel Moldovan
Vinificator: Darius Pripon
Echipa:
Vlad Cobuz – Inginer Viticol
Ciprian Macavei – Regional Sales Manager (Nordul țării)
Yadira Padron – Regional Sales Manager (Sudul țării)
Branduri de vin: Jelna, Dealu Negru, Navicella
Soiuri de struguri: Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Noir
În mai 2020, Cramei Jelna i s-a acordat dreptul de utlizare a mențiunii facultative „produs montan” și înregistrarea strugurilor de Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel în registrul național al produselor montane.

Foto: facebook.com/VillaVinea

Crama Villa Vinèa: Savoarea de pe Târnave

Situată în localitatea Mica, la 15 km de Târnăveni, crama Villa Vinèa cultivă 70 de hectare de vie, plantată cu 12 soiuri locale și internaționale, printre care Fetească Regală, Fetească Albă, Gewürztraminer sau Kerner.

Terroirul impresionant, metodele de producție și pasiunea, fac ca vinurile de pe Târnave de la Villa Vinèa să fie extrem de apreciate pentru calitatea, savoarea și mineralitatea lor.

Podgoria Villa Vinèa se află pe un deal lin, situat la o altitudine de 330-350 m deasupra mării, cu expunere largă către sud și către Râul Târnava Mică. Plantațiile sunt la aproximativ 20 de minute distanță cu mașina față de aeroportul Târgu Mureș.

Anul înființării: 2011 (finalizată în 2012)
DOC: Târnave
IG: Dealurile Transilvaniei
Număr de hectare: 70 ha
Sticle de vin îmbuteliate anual: 90.000 sticle, dintre care 80% vin alb
Cifre de afacere: 650.000 euro
Proprietari: OBERALP SPA
Vinificatori: Celestino Lucin
Manager General: Mircea Matei
Branduri de vin: Villa Vinèa, Castel Vinum
Soiuri de struguri: Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling Rihn, Muscat Ottonel, Fetească Albă, Kerner, Gewürztraminer, Zweigelt, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră.

Vinurile de Lechinţa
Vinurile din Podgoria Lechinţa poartă amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului și vinificatorului, caracterizându-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri fine şi cu o mare bogăţie de arome tipice şi specifice soiului.

Citește și

Despre vinul românesc, cu criticul de vinuri Marinela Vasilica Ardelean

Sus paharul pentru Republica Moldova

Satele viticole ale Germaniei

2 Trackbacks / Pingbacks

  1. Stiri - Vinuri La înălțime - Crame Din România » Stiri Firme
  2. Vinuri La înălțime - Crame Din România » Stiri Pro

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*