O coloană și mai infinită

Poarta sărutului face parte, alături de Coloana infinitului și Masa tăcerii, din Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu și a fost inaugurată în 1938. Foto: 123rf

Coloana fără Sfârșit, numită și Coloana Infinită, (și probabil eronat, Coloana Infinitului) este parte a ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, pentru a cinsti memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

 

 

 

Coloana infinitului, foto: 123rf

Tema „coloanei” l-a urmărit mulți ani pe Constantin Brâncuși, după cum și dorința de a face un monument de mari poporții, în aer liber.

Dar Coloana rămâne singura lucrare de acest gen a sculptorului

Ea s-a putut materializa printr-un fericit concurs de împrejurări. În 1934, doamna Aretia Tătărescu, în calitatea sa de președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, dar și de soție a primului-ministru liberal din acei ani, cunoscând faima internațională a lui Brâncuși, a reușit nu numai să găsească fondurile necesare, dar și să convingă autoritățile că memoria eroilor poate fi cinstită și altfel decât printr-un monument tradițional, cu un leu, un vultur sau o cruce, că sentimentul recunoștinței poate fi exprimat și printr-o operă  esențializată, într-o viziune modernă (trebuie să spunem că am fi putut avea și alte  monumente publice ale marelui nostru compatriot, reformator al sculpturii moderne, în câteva orașe din România, dacă proiectele sale nu ar fi fost refuzate în favoarea unor artiști mai puțin geniali, mai abili și mai pe înțelesul decidenților).

Coloana, de 29,35 m înălțime a fost realizată cu sprijinul unor iscusiți ingineri și metalurgiști români, sub directa supraveghere a lui Brâncuși și a fost inaugurată în octombrie 1938. De atunci ea este o mândrie gorjană și națională.

Credit Foto: Bettman/Corbis
Foto: Bettman/Corbis

Este mai puțin cunoscut faptul că inițal, sculptorul ar fi dorit ca axa care sprijină cerul să aibe o înălțime dublă, respectiv 60 m.

Având aceleași proporții ale elementelor rombice, dar mult mai înaltă, această coloană ar fi putut satisface năzuința lui Brâncuși, de a domina munții, de a da mai pregnant senzația de desprindere de pe Pământ.

Potrivit lui V.G. Paleolog, exeget a lui Constantin Brâncuși, au fost ingineri nemți care l-au convins să renunțe, deoarece materialele timpului nu ar fi putut permite construirea  unei coloane atât de înalte, nesusținută de contraforturi.

Brâncuși a realizat desene cu această variantă cutezătoare și a făcut și un fotomontaj convingător.

Discutând despre asta cu Anghel Vinicius, un vechi camarad, doctor în fizică și distins cercetător, în prezent în Canada, a calculat că materialele disponibile azi ar permite realizarea unei astfel de coloane.

În funcție de soluția constructivă, nici nu ar fi un proiect foarte costisitor. Și ar însemna materializarea visului avântat spre cer a lui Brâncuși.

Masa tăcerii, foto: 123rf

Text: Cristian Lascu
Foto: 123rf

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*