Studiul Situația pădurilor virgine din România scris de Iovu – Adrian Biriș este o completare a Hărții pădurilor virgine potențiale, lansată de Greenpeace România și realizată împreună cu Universitatea Eberswalde, din Germania, și Universitatea Al. I. Cuza, din Iași, după cum se arată într-un comunicat al Greenpeace România.
Studiul Situația pădurilor virgine din România este o radiografie a eforturilor de salvare a pădurilor virgine din România și o actualizare, realizată la mai mult de 12 ani distanță, de la ultimul inventar parțial (PIN-MATRA, 2005). Merită subliniat că, pentru prima dată, după o temeinică documentare, studiul aduce dovezi incontestabile despre suprafața și dinamica istorică a pădurilor virgine din România.
“Protejarea pădurilor virgine din România se poate face doar prin completarea Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine. Ca să se ajungă aici, trebuie identificate și documentate aceste habitate extraordinare, în cadrul unui inventar național. Primul pas este realizarea unei cercetări preliminare care să ne ofere o evaluare a suprafeței totale potențiale și a gradului de probabilitate. Până la validarea ulterioară obligatorie din teren, este nevoie să acționăm în baza principiului prevenției și să impunem un moratoriu pe suprafețele astfel identificate”, se arată în studiu.
Studiul poate fi consultat aici.
Din cuprinsul studiului
Dacă în foarte multe zone din Europa pădurile virgine au dispărut, în România încă există suprafețe însemnate cu păduri virgine și cvasivirgine. Despre importanța acestor păduri foarte pe scurt, Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon spune că: “Pădurile primare sunt adevărate laboratoare vii, eșantioane reprezentative pentru habitate și specii, școli în aer liber în care cu toții putem învăța despre natură, despre specii și relațiile dintre ele și legătura omului cu acestea”.
“Pădurea virgină ne impresionează, înainte de toate, prin marea ei neuniformitate în spațiu. Pe suprafețe, adesea foarte mici, găsim când un pâlc de arbori bătrâni, unii încă viguroși dar alții în curs de uscare sau chiar uscați, când un luminiș în care abia se ridică o nouă generație de arbori, când un arboret tânăr sau matur foarte umbros. Astfel, pădurea apare ca un covor pestriț în care, din loc în loc, se schimbă înfățișarea stratului de arbori și odată cu aceasta și celelalte populații care trăiesc împreună cu arborii – arbuștii, ierburile, mușchii, lichenii, ciupercile, insectele, păsările, mamiferele etc., pentru că unele sunt populațiile de organisme care trăiesc în arboretul bătrân, altele în cel matur sau tânăr, altele în semințișul care abia se ridică”, spune Iovu – Adrian Biriș.
Studiul cuprinde: reglementări internaționale și europene cu privire la protecția pădurilor virgine, detalii despre istoria, importanța și protejarea pădurilor virgine, acțiuni ale comunității științi ce privind cunoașterea, studierea și conservarea pădurilor virgine și evident istoricul cunoașterii pădurilor virgine din România și obiectivele pentru protejarea acestor păduri de la noi.
“Cu toate acestea, în ciuda rolului și a importanței aproape unanim recunoscute a pădurilor virgine, ele nu beneciază încă nici pe departe de statutul pe care îl merită. Deși există un cadru legal coerent și adecvat pentru identificarea și protecția acestora, punerea în practică este destul de înceată și dificilă. În paralel cu procesul de punere sub protecție a pădurilor virgine, se desfășoară acțiuni de temporizare/frânare și chiar de exploatare a pădurilor vizate din partea proprietarilor, a administratorilor, chiar cu concursul structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care invocă e neîndeplinirea criteriilor, e demararea lucrărilor de exploatare, pentru a nu corespunde prevederilor privind pădurile virgine”, mai spune Iovu.
Sursa, foto: Greenpeace România
Leave a Reply