Cormoranii, de la păsări protejate prin lege, la păsări care pot fi vânate

Foto: 123rf

La o ședință parlamentară itinerantă care a avut loc cu câteva zile în urmă la Bistrița, senatorii din comisia de ape și fond cinegetic au înaintat ideea că, de acum celebrii cormorani ar putea fi vânați. Atât ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, cât și ministrul Agriculturii, Petrea Daea consideră că cele două specii de cormorani protejate prin lege la noi consumă mai mult pește decât toată populația țării. 

Modificarea legii vânătorii

Deneș, citat de Mediafax, susține că Comisia de specialitate din Senatul României are în lucru modificarea legii vânătorii „astfel încât speciile să fie reglementate ca să putem să controlăm şi să dezvoltăm la modul inteligent şi ştiinţific (…) dar nici să nu ne afecteze creşterea în luciul de apă din România a peştilor. Foarte mulţi dintre cei care au avut activităţi economice în acest domeniu au dat faliment din această cauză”.

Pe lângă vânătoare, acțiunile propuse pentru diminuare stocurilor de cormorani și care se pot întreprinde doar în baza unor măsuri derogatorii, la nivelul țării, de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură se mai referă la: controlul reproducerii, prin reducerea numărului de cuiburi din fiecare colonie și îndepărtarea ouălelor din cuiburile existente, reducerea numărului de colonii și reglementarea numărului acestora și cooptarea asociaţiilor de pescuit recreativ şi vânătoare care au cu ANPA încheiate contracte de utilizare a resurselor acvatice vii în acţiunile de combatere a cormoranului mare.

O listă alcătuită de ANPA prezintă efectele negative ale cormoranilor asupra producţiei de acvacultură: 

  • pierderi directe de material biologic prin acţiunile de rapt;
  • piederea sporului de creştere prin consumul puietului de peşte înainte de a ajunge la greutatea comercializabilă;
  • pierderi indirecte de material biologic datorită rănilor produse de cormorani care constituie porţi de intrare pentru diferite boli care cauzează mortalităţi sau o rată scăzută de creştere;
  • instalarea stresului care determină o rată scăzută a consumului de furaje şi de metaboliare a acestora;
  • pierderi de furaje ca urmare a consumului scăzut;
  • utilizarea forței de munca şi a echipamentelor cu eficienţă scăzută, cu efecte negative asupra costurilor de producţie.

Căutarea de rezolvări alternative 

În vreme ce reprezentanții Guvernului se grăbesc să ia măsuri radicale, piscicultorii și reprezentanții Societății Ornitologice Române caută soluții alternative pentru rezolvarea acestui conflict.

SOR nu va fi niciodată de acord cu rezolvarea unui conflict prin împușcarea păsărilor. Există acest conflict piscicultori-cormorani, păsările ihtiofage chiar le aduc pierderi. Recunoaștem acest lucru, știm ce presupune el, dar cifrele care au fost aruncate în presă (600.000 de cormorani în România) sunt clar exagerate. Am urmărit declarațiile dinspre Guvern cu atenție, de la cormoranii din piscine la cum …ușor-ușor a fost redus numărul oficial de cormorani din România și până la ideea de a împușca păsările. Între timp, am demarat discuții cu piscicultorii, iar majoritatea celor cu care am stat de vorbă s-au arătat dispuși la dialog. Mulți dintre ei nici nu vor să se vâneze păsările, doresc doar primească și ei compensații pentru pagubele care li se aduc, spune Ovidiu Bufnilă, reprezentantul SOR.

În cursul acestei săptămâni, se va constitui un grup de lucru care va avea în componență specialiști de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, SOR și alte organizații, care vor analiza toată situația actuală și va căuta rezolvarea ei. 

Acest lucru nu poate decât să ne bucure, pentru că nu suntem partizanii unor soluții radicale, nu vrem ca păsările să fie împușcate. Și, chiar dacă vorbim despre cormorani – considerați maeștrii pescari scufundători, tot există și măsuri neletale care să protejeze peștii. Credem că aceasta este calea cea mai bună, să existe măsuri neletale de protecție a peștilor, dar și compensații pentru fermele care înregistrează pagube. Mai mult, trebuie spus că nici mpăcar vânătorii nu vor să doboare cormoranii, pentru ei această specie nu prezintă interes cinegetic”, mai spune Ovidiu Bufnilă.

Cifrele lansate în spațiul public, exagerate

Și doamna dr. Carmen Gache, conferențiar, expert în ornitologie, pe care o predă la Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași consideră că cifrele menționate în spațiul public privind evectivele de cormorani sunt exagerate.

Am urmărit cu uimire, transformată ulterior în îngrijorare, opiniile formulate public de către unii politicieni pe parcursul ultimelor săptămâni. Nu pot nega existența unui conflict între piscicultori și cormorani, dar de aici și până la trecerea la măsura radicală de a împușca păsările, este o distanța pe care, personal, nu o doresc parcursă. În primul rând, toate cifrele lansate în spațiul public sunt exagerate dincolo de limite – atât în ceea ce privește efectivele cormoranilor, cât și dacă urmărim consumul de pește realizat de către cormorani”, spune dr. Carmen Gache.

Suprafața zonelor umede s-a redus în ultimii douăzeci de ani, așa că păsările trebuie să se concentreze pe suprafețe de apă mai mici.

De fapt, în ultimii ani, cormoranul mic a devenit o specie rară în estul țării; nici în cazul cormoranului mare nu cred că putem vorbi despre o creștere a efectivelor. Opinia mea – susținută cu date obiective culese de pe teren – este că suprafața zonelor umede s-a redus semnificativ în ultimele două decenii (pe fundalul schimbărilor climatice, dar și al închiderii unor ferme piscicole din rațiuni economice de care nu pot fi învinovățite păsările, ci costurile aprovizionării cu apă prin pompare), iar păsările sunt nevoite să se concentreze pe suprafețele acvatice mai reduse existente în prezent. Exista practici piscicole care permit conviețuirea păsărilor ihtiofage cu interesele economice ale omului. Până la urmă, nu ne putem face loc pe această planetă eliminând toate speciile care ne lezează interesele, iar noi, ca specie, suntem profund dependenți de resursele pe care ni le oferă Natura, concluzionează dr. Carmen Gache.

1 Comment

  1. “Până la urmă, nu ne putem face loc pe această planetă eliminând toate speciile care ne lezează interesele, iar noi, ca specie, suntem profund dependenți de resursele pe care ni le oferă Natura, concluzionează dr. Carmen Gache.” – foarte bine subliniat!!! Nu este normal si nici uman, sa iti faci loc cu pusca! Ministerele ar trebui sa isi puna capul la contributie sa gaseasca solutii, nu sa faca primul lucru care le vine in minte, atunci cand ceva nu merge conform planului de pe hartie!

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*