Pe urma migrației dumbrăvencelor

Foto: László Potozky

Tamás Papp aduce în atenția noastră migrația dumbrăvencelor.

Migrația le e cercetată de peste 100 de ani, dar multe informații nu sunt clarificate încă: exact unde iernează, cât de repede ajung, când pornesc la drum, cât le influențează traseul condițiile meteo etc.?

Ce știm despre dumbrăveancă

Știm că dumbrăveanca noastră cuibărește în sudul Europei și iernează în Africa ecuatorială, dar nu cunoaștem detaliile migrației. Pentru a elucida cât mai mult din acest mister, echipa Milvus, care lucrează la proiectul internațional de conservare a dumbrăvencei în Câmpia de Vest, a echipat în sezonul trecut 30 de dumbrăvence cuibăritoare. Pe cinci păsări au fost montate transmițătoare satelitare, pe restul – „geotag”.

Primele erau preferate, căci oferă date exacte despre păsările pe care sunt montate. Însă cu câțiva ani în urmă nu existau transmițătoare suficient de mici ca să fie purtate fără probleme de o dumbrăveancă. Mai mult, toate aceste dispozitive montate în România s-au oprit în câteva luni după montare.

Geotagul, o tehnologie nouă

Geotagul e o tehnologie nouă, ieftină, însă datele nu sunt la fel de exacte și pot fi accesate numai în laborator. Asta înseamnă că pasărea trebuie prinsă de două ori – o dată pentru a monta echipamentul și a doua oară (peste un an) pentru a-i scoate echipamentul.

În timpul migrației, geotagul înregistrează condițiile de lumină (la ce oră e răsăritul și apusul, cât de puternică e lumina etc.), iar din aceste date se poate calcula ruta păsării. Anul trecut am montat 25 de geotaguri pe dumbrăvence din Câmpia de Vest; vara acesta sunt reprinse și datele – interpretate.

Proiect de conservare

În urma intensificării agriculturii și dispariției pâlcurilor de copaci, numărul perechilor cuibăritoare de dumbrăveancă scăzuse sub 30 după 2010. Prin proiectul de conservare implementat din 2015, numai în cele peste 450 de scorburi artificiale montate au cuibărit 52 de perechi, iar specia a reapărut în zone de unde dispăruse în ultimele decenii.

Informații despre proiect pe: rollerproject.eu/ro, despre ruta păsărilor montate cu emițătoare satelitare pe: www.satellitetracking.eu

Text: Tamás Papp
Foto: László Potozky
Articol publicat în revista National Geographic România, ediția din iulie 2018

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*