Avem nevoie și de umbră

„Parcurile și grădinile trebuie să funcționeze ca niște ecosisteme miniaturale, în care, pe lângă confort și splendoare, putem asculta ciripitul unei mierle sau zumzetul plăcut al unui bondar”, spune Tiberiu Chiricheș, directorul Propark - Fundația pentru Arii Protejate.

Vegetația urbană este unul dintre pilonii esențiali ai spațiului locuit. Pentru o viață de calitate avem nevoie de spații verzi de calitate.

Interviu de Cătălin Gruia

În lunile toride din epoca schimbărilor climatice, descoperim că un copac în oraș e mai mult decât un copac… Povestim despre cum stăm cu umbra și spațiile verzi urbane în România, cu Tiberiu Chiricheș, directorul Propark – Fundația pentru Arii Protejate. Tibi e unul dintre cei mai cunoscuți experți în managementul responsabil al pădurilor și biodiversității din țara noastră. „Arborii sunt mai mult decât un element de decor în peisajul modern. Da, cred că suntem cu toții conștienți de aportul lor la calitatea aerului. Apoi unii sunt meliferi, alții dau hrană și ascunzișuri pentru cuiburile păsărilor. Dar probabil abia acum, în lunile acestea de vară, simțim pe pielea noastră cât sunt de importanți, când ne adăpostesc și pe noi, fie și pentru câteva momente, la umbra lor protectoare”, spune el.

Putem considera rețeau arboricolă a unui oraș o infrastructură urbană strict necesară, precum cele de canalizare sau stradală?

Sunt multe elemente care contribuie la calitatea vieții locuitorilor unui oraș. Cantitatea, dar și calitatea vegetației urbane e în mod cert unul dintre ele. În România avem preponderent două mari grupe de vârstă pentru vegetația arboricolă: 1) arborii bătrâni, mulți dintre ei greșit toaletați, ba unii reprezentând chiar un pericol pentru cetățeni și bunurilor lor, și 2) arborii prea tineri, plantați în ultimii ani, din păcate mulți din specii exotice și/sau total nepotrivite (platanii, de exemplu) pentru contextul urban în care sunt folosiți.

Insuficient reprezentată e tocmai categoria arborilor maturi, aflați la maximul capacității lor de a furniza servicii de mediu. În marile orașe poate cel mai rău stăm la capitolul aliniamentelor stradale. Și aici, dacă nu ne mișcăm repede, vom pierde oportunitatea de a le reface, căci în locul arborilor uscați sau dispăruți răsar, ca ciupercile după ploaie, parcări, intrări în spații comerciale sau altele asemenea.

…acum ar fi cel mai bun moment să demarăm o campanie de proporții în această direcție, călcând pe urmele Occidentului, învățând din greșelile lor…

Da, acum e momentul când începem să asimilăm și această valoare a societății occidentale. Și dacă urmărim trendul spațiilor verzi private amenajate profesional, observăm o creștere intensă în ultimii ani. E foarte probabil că vom urma și noi exemplul societăților occidentale în care majoritatea spațiilor verzi private și publice sunt profesional amenajate și întreținute. Însă calea pe care o alegem în acest trend va ține de cultura noastră personală și de oportunitatea de avea de unde alege în materie de estetică, responsabilitate de mediu, educație ecologică etc.

Să învățăm din greșelile Occidentului? …Mda. Dar în primul rând să învățăm din greșelile noastre. Să ne aducem aminte doar de palmierii din Mamaia „reabilitați moral” peste 10 ani în Timișoara. Să privim spre plantele invazive (Amorpha fruticosa) plantate pe autostradă în același timp în care la numai 2 km distanță, într-un parc natural se investeau efort uman și sute de mii de euro pentru identificarea de soluții de eradicare a speciilor invazive (printre care Amorpha fruticosa). Mai apoi, desigur, trebuie să privim și spre alții, pentru că dacă nu o facem, vom plăti. Că tot vorbeam mai devreme despre exemplul platanului în Franța…

Dar poate cel mai important aspect de menționat în legătură cu greșelile din experiența altora este legat de responsabilitatea față de mediu. După sute de ani de preocupare pentru estetica spațiilor verzi, beneficiind și de „rezervorul” din colonii, britanicii, olandezii, francezii și americanii au ajuns la concluzia că spațiile verzi nu trebuie să se concentreze exclusiv pe funcția estetică. Impactul asupra biodiversității, poluarea, consumul de apă și alte resurse sunt criterii la fel de importante de care trebuie să se țină seama în proiectarea și amenajarea lor.

Locul arborilor dispăruți din aliniamentele stradale este luat de intrări în spații comerciale, parcări sau de extinderea trotuarelor.

Parteneriatul Fundației Propark cu Primăria Brașov este, cred, un unicat în țară…

Cu Primăria Brașov am dezvoltat două parteneriate. Primul urmărește doar unul dintre aspectele privind creșterea calității spațiilor verzi din oraș: tăierea/extragerea arborilor de pe domeniul public. Am dezvoltat o metodologie pentru evaluarea arborilor propuși spre extragere, pornind de la principiile de evaluare utilizate în monitoringul forestier și principiile de definire a valorilor utilizate în managementul ariilor protejate. Astfel, fiecare arbore propus la tăiere se clasifică în conformitate cu valoarea sa ecologică, horticolă și socială. Dacă e necesară extragerea lui, se propune o variantă de înlocuire. Această metodologie e agreată de departamentul tehnic al Primăriei și se aplică cu participarea acestora pe teren. Decizia finală le aparține, dar în acest mod se asigură atât transparența procesului, cât și participarea societății civile (printr-un reprezentant din mediul ONG – în acest caz Fundația Propark).

Al doilea parteneriat este mult mai interesant. Vrem sa implementăm un proiect-pilot de creștere a cali-tății unui spațiu verde existent, și anume, Parcul Trandafirilor din Cartierul Răcădău. Echipa noastră va evalua spațiul verde din perspectiva criteriilor de ecoresponsabilitate definite de conceptul ECO SPAȚII VERZI. Pornind de la această evaluare vom elabora un plan de activități pe următorii 5 ani, în vederea creșterii calității Parcului Trandafirilor. De asemenea, echipa noastră va asigura și dirigenția de șantier pentru lucrările aferente următorilor 3 ani.

În orașele din sudul țării, nevoia de spații verzi e cu atât mai stringentă, căci ele reprezintă, acolo unde există, adevărate oaze într-un deșert agricol…

Absolut, impactul spațiilor verzi asupra biodiversității este cu atât mai mare cu cât coborâm de la munte spre câmpie. La câmpie, în deșertul agricol, spațiile verzi, publice sau private, pot fi adevărate refugii pentru biodiversitate în perioadele critice (vara și iarna), fauna specifică zonei de câmpie găsind aici ascunziș, fructe sau semințe și, în unele cazuri, apă.

Cum ar trebui să gestionăm vegetația din zonele urbane? Care e viziunea ta?

Trăiesc de ceva vreme în Brașov. Înainte am locuit în Timișoara. Am avut ocazia să văd cu ochii mei expansiunea acestor orașe, de multe ori în detrimentul zonelor verzi. Suntem tot mai mult înconjurați de zone artificiale. Distanța până la ciripitul unui sticlete e tot mai mare. Cred că spațiile verzi ar trebui să compenseze această tendință și să nu devină și ele alte zone artificiale, doar pentru că acum ne permitem specii exotice nemaivăzute, fertilizanți, pietriș colorat și erbicid pentru „gazonul perfect”.

În viziunea mea, spațiile verzi conțin în principal specii autohtone, bine adaptate mediului, cu un necesar redus de întreținere. Plantele alese în compoziție nu invadează habitatele naturale din împrejurimi, iar lucrările de management sunt minime și nepoluante. Parcurile și grădinile funcționează ca niște ecosisteme miniaturale, în care, pe lângă confort și splendoare, putem asculta ciripitul unei mierle sau zumzetul unui bondar, iar cu coada ochiului vedem un aricfurișându-se după un arbust cu flori înmiresmate.

De asemenea, consider că spațiile verzi din orașe trebuie să fie o punte de legătură social-educativă cu habitatele naturale din împrejurimi. Nu putem pretinde generațiilor viitoare să fie mai responsabile cu natura dacă exemplul oferit de societate, în imediata apropiere, e un spațiu ultra-manichiurat, artificial, cu titlu de zonă verde.

Aveți și o firmă care vine în modul cel mai practic în întâmpinarea tuturor aspectelor discutate mai sus.

În 2019, am pus cap la cap toate domeniile personale de expertiză și am creat un concept de spații verzi prietenoase cu mediul, ca alternativă la abordările actuale ce pot avea un impact negativ semnificativ. SC ECO SPAȚII VERZI SRL a dezvoltat un concept și un mecanism de evaluare a calității spațiilor verzi după criterii ecologice, bazat pe un set de 15 principii, mecanism prin aplicarea căruia se calculează un punctaj și un calificativ la nivelul fiecărui spațiu verde. Pe baza acestui punctaj, administratorul își poate evalua nivelul de responsabilitate în management, dar se poate și promova ca administrator responsabil cu mediul. De asemenea, prin aplicarea acestui mecanism, putem da soluții alternative de amenajare sau management prin care să se crească nivelul ecologic al spațiului verde în analiză. Și firma noastră nu se oprește doar la evaluare și elaborare de planuri de dezvoltare, ci oferă și serviciile de management necesare amenajării sau reamenajării pe criterii ecologice a spațiilor verzi.

Citește și

Un spital pentru fauna sălbatică

Activistă pentru aer curat

Interviu cu Dr. Aurel Rustoiu: Celții în Bazinul Carpatic

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*