Primul zbor în spațiu al unui cosmonaut român

Foto: 123rf, GCTC/RoSA (Gagarin Cosmonaut Training Centre / Agenția Spațială Română)

Pe 14 mai 1981, era lansată de pe platforma 17 a cosmodromului Baykonur misiunea Soyuz 40, care i-a purtat pe orbita Pământului pe cei doi cosmonauți: românul Dumitru Prunariu și sovieticul Leonid Popov.

A fost primul zbor în spațiu al unui cosmonaut român, care a durat aproape 8 zile.

Selecțiile pentru programul rusesc Intercosmos

Absolvent al Facultății de Inginerie Aerospațială, Prunariu a aflat în timpul stagiului militar pe care îl efectua la Bacău, de selecțiile pentru programul rusesc Intercosmos. A fost unul dintre cei care s-a oferit voluntari și care s-a calificat în ultimul grup de selecție.

URSS începuse încă din 1967 programul de cercetare Intercosmos.

„Programul Intercosmos a fost un program internațional de cooperare a țărilor din blocul de est de atunci, în domeniul cercetării și utilizării spațiului cosmic. A cuprins acorduri interguvernamentale între statele membre care participau împreună la o serie întreagă activități, inclusiv la dezvoltarea de experimente care să fie efectuate în spațiul cosmic, fie la bordul sateliților Intercosmos, fie la bordul stațiilor orbitale rusești. Lansarea era asigurată de către ruși în baza acestui acord, așa s-a ajuns la dezvoltarea relațiilor și la efectuarea de experimente complexe de către cosmonauții din toate țările participante la program. Așa am ajuns și eu să fiu inclus în acest program”, spune Dumitru Prunariu.

 

Ecusonul Soyuz 40

În România nu se știa că un român se pregătește pentru un zbor în spațiu

Din toamna anului 1977 a început cursurile de pregătire, mai întâi la Bacău, apoi la București. În cele din urmă, s-a numărat printre cei trei finaliști care au ajuns la Moscova pentru teste finale. Doi au fost declarați apți medical pentru zborul în spațiu: Dumitru Dediu și Dumitru Prunariu. Timp de trei ani, cei doi s-au antrenat în Rusia, la Zviozdnîi Gorodok – „Orășelul stelar”. În România, totuși, cu excepția familiilor și a câtorva prieteni apropiați, nimeni nu știa că un român se antrenează și se pregătește să zboare în spațiu.

„Cu doar câteva zile înainte de lansare, s-a anunțat în România faptul că un echipaj mixt, ruso-român, va zbura în spațiu”, povestește Dumitru Prunariu, într-un podcast realizat pentru Agenția Europeană Spațială. „Rușii aveau pe atunci un sistem în care informau populația de un zbor nou abia după ce racheta înconjurase Pământul o dată și se asigurau că totul este în regulă”.

Dumitru Prunariu a zburat alături de colonelul sovietic Leonid Popov, care avea o experiență de 186 de zile petrecute în spațiu. “Leonid Popov era foarte bine pregătit, un tip amuzant, cu care eram compatibil. Ne-am înțeles bine de la început. Ne-am antrenat împreună, am zburat împreună și încă suntem prieteni”, mai spune Prunariu în același podcast.

Cum arăta o zi în spațiul cosmic

„O zi în spațiu arată exact ca o zi pe Pământ, doar că se petrece în imponderabilitate, ceea ce creează desigur multe probleme în modul în care îți desfășori activitatea acolo sus în spațiu. Lucram după un ciclu de 24 de ore, neținând cont de noaptea și ziua cosmice care se succedau la o oră și jumătate. Ne trezeam dimineața, luam micul dejun. Pentru toaleta de dimineață nu aveam chiuvetă, nu curgea apă, ne ștergeam cu niște șervețele cu substanțe dezinfectante. Aveam suficientă hrană preambalată care fusese transportată de jos.

După micul-dejun treceam la treabă: asamblam echipamente pentru cercetările științifice. În primele zile am asamblat multe echipamente pentru experimentele programate de partea română. După ce le-am instalat, am început să facem măsurători cu ele.

Munca noastră în spațiu a vizat cercetări din domeniul tehnicii cosmice, a astrofizicii, studiul radiațiilor cosmice, cercetări din domeniul medical și biologic, am făcut chiar și teste psihologice. Toate acestea, pe parcursul unei zile normale de lucru, în care la prânz aveam o pauză de masă. Ne încălzeam în niște cuptorașe electrice mâncarea din tuburi, apa o beam tot din tub pentru că acolo în imponderabilitate apa nu curge nici din sticlă, nici din pahar. Ne continuam activitatea uneori până spre seara târziu pentru că era mult de lucru și socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.

Adică, în cosmos aveam nevoie de mult mai mult timp pentru asamblarea unor echipamente, decât pe Pământ, unde le puneam pe un pupitru și le asamblam imediat. În cosmos totul plutește și îți trebuie trei mâini ca să poți să lucrezi. Așa că ne-am ajutat mereu unii pe alții. Apoi seara, aveam ceva timp liber, luam cina. Ne uitam prin hublou și admiram frumusețea Pământului, făceam fotografii, apoi la culcare. Stigeam lumina, acopeream hublourile și se făcea noapte. Dacă era ceva, se depresuriza nava sau era vreun incendiu, sistemele de alarmă erau cuplate. Dar nu a fost cazul,” concluzionează Dumitru Prunariu.

Câteva date exacte

  • Zborul în spațiu a durat 7 zile, 20 de ore, 41 de minute și 52 de secunde.
  • România devenea al 11-lea stat din lume care avea cosmonauți.
  • Dumitru Prunariu devenea al 103-lea cosmonaut din lume.
  • După 8 minute și 50 de secunde de la lansare, naveta Soyuz 40, cu echipaj mixt româno-sovietic, format din comandantul Leonid Popov și pilotul cosmonaut Dumitru Prunariu, ajungea în spațiul cosmic.
  • Au înconjurat Pământul de 125 de ori, cu o viteză de 28.000 de km / oră.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*