De ce săpunul e mai bun decât clorul în lupta cu coronavirusul

Foto: 123rf

Când folosești „clorul e ca și cum ai vâna o muscă cu bâta,” explică un expert.

TIMP DE APROAPE 5.000 de ani, oamenii s-au străduit să inventeze și creeze produse de curățare, însă apa și săpunul rămân una din cele mai puternice arme împotriva bolilor infecțioase, inclusiv a noului tip de coronavirus. Chiar și așa, când au loc epidemii precum cea de COVID-19 și se instalează panica, oamenii aleargă să cumpere tot felul de chimicale, dintre care multe inutile sau ineficiente contra virusurilor.

Spumele dezinfectante de mâini au dispărut de pe rafturi, chiar dacă multe nu au cantitatea necesară de alcool – cel puțin 60% din volum – pentru a ucide virusuri. În țările cele mai afectate de noul coronavirus, fotografiile arată echipe în combinezoane puverizând soluții de clor pe trotuare sau prin clădirile publice. Experții se îndoiesc, însă, că așa ceva e necesar pentru a neutraliza răspândirea virusului.

Când folosești „clorul e ca și cum ai vâna o muscă cu bâta,” explică Jane Greatorex, virusolog la Universitatea Cambridge. În plus, clorul poate coroda metalele și duce la alte probleme respiratorii dacă este inhalat prea mult, de-a lungul timpului.

„Cu clorul, dacă îl pui pe o suprafață cu multă murdărie, murdăria o să mănânce clorul,” spune Lisa Casanova, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea de Stat din Georgia, SUA. Ea și alți experți recomandă în loc folosirea unor săpunuri mai blânde, precum săpunul lichid de vase, pentru a dezinfecta cu ușurință suprafețele interioare și exterioare.

Pentru a înțelege pe deplin de ce oficialitățile din sănătate revin la săpun, ajută să știi cum se menține coronavirusul în afara organismului și ce spun primele cercetări despre cât timp se menține pe suprafețele cele mai răspândite.

Suprafețele tari făcute pentru coronavirus

Principalul mod în care oamenii se infectează cu coronavirus este prin transmitere de la o persoană la alta. Acest contact direct sub forma unei îmbrățisări, a unei strângeri de mână sau a împărțirii unui spațiu public aglomerat le permite celor infectați să răspândească cu ușurință picăturile din respirație, de obicei prin tuse sau strănut.

Dar pentru că picăturile sunt grele, în general ele cad cu ușurință pe jos. În funcție de suprafața pe care aterizează, ele pot rezista până când sunt atinse de o mână care transportă apoi virusul către un nas sau o gură, ducând la infectare.

Pe suprafețe,  SARS-CoV-2 a rezistat 24 de ore pe carton, două zile pe inox și trei zile pe un tip de plastic dur numit polipropilenă.

Toate virusurile constau din fragmente de cod genetic adăpostite într-o colecție de lipide și proteine, care pot include o membrană de grăsimi cunoscută drept înveșliș lipidic. Distrugerea unui virus aflat în înveliș ere un efort mai mic decât distrugerea compatrioților săi neînveliți, precum norovirusul, cel care ne dă peste cap stomacul și care poate rămâne pe suprafețe luni de zile. Virusurile cu înveliș supraviețuiesc în general doar câteva zile în afara organismului și sunt considerate printre cei mai ușor de ucis, din cauză că odată ce exteriorul lor fragil e spart, încep să se degradeze.

Și totuși, fiecare virus cu înveliș este diferit, iar cercetătorii din toată lumea studiază intensiv SARS-CoV-2, numele oficial al noului coronavirus, pentru a înțelege cum funcționează. Un studiu publicat pe 17 martie în New England Journal of Medicine urmărește modul în care ar putea fi detectat pe diferite materiale. Dylan Morris, cercetător în biologie evoluționară la  Princeton și unul din coautori, spune că misiunea a fost de a investiga ce suprafețe găsite în mediul medical ar putea servi drept focare potențiale de infecție pentru pacienți.

Studiul a constatat că SARS-CoV-2 rezistă 24 de ore pe carton, două zile pe inox și trei zile pe un tip de plastic dur numit polipropilenă. Virusul a putut fi detectat timp de doar patru ore pe cupru, un material care în mod natural distruge bacteriile și virusuri. Studiul a arătat și că noul coronavirus și vărul lui, SARS, care a provocat două epidemii majore în 2002 and 2003, rezistă în mod similar pe suprafețe.

Oamenii care comandă online pentru a evita aglomerația ar putea veni în contact cu cartonul contaminat, cu toate că Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) subliniază că nu suprafețele sunt considerate modul principal prin care se transmite virusul.

Morris nu ar vrea ca lumea să speculeze prea mult cu privire la suprafețele cu care vin în contact zilnic, dar sfatul lui general este să spele obiectele cu grijă și să se spele pe mâini.

Dar studiul are limitările lui. Echipa a examinat virusul în mediul strict controlat al laboratorului. Spațiile care sunt atinse frecvent, ca o balustradă a unei scări sau o bară din autobuz, ar conține o cantitate mai mare de virusuri și un risc mai mare de infectare. Condițiile de mediu pot și ele influența durata de viață a virusului. Umiditatea, de exemplu, se crede că îngreunează călătoria prin aer a picăturilor respiratorii și se știe că lumina ultravioletă degradează virusurile.

Studiul a descoperit și că noul coronavirus poate persista sub formă de aerosoli — mici particule care plutesc prin aer — până la trei ore, cu toate că Morris subliniază că picăturiile mai mari au șanse mai mari să fie infecțioase. Aerosolii virali sunt un motiv de îngrijorare în special în clinicile unde pot fi produși anumite tratamente, precum ventilația. E puțin probabil ca aerosolii de coronavirus să apară în aer liber sau în locuri precum supermarketurile.

Lemn, mâncare

Studiul lui Morris nu s-a ocupat de obiecte atinse în viața de toate zilele precum îmbrăcămintea sau alimentele, dar nu există nicio dovadă că noul coronavirus s-ar transmite prin mâncare, potrivit Administrației pentru Alimente și medicamente din SUA.

 

Indiferent ce atingi, apa și săpunul sunt modul cel mai bun de a înlătura orice urmă de potențial coronavirus de pe mâini înainte de a ajunge să te infecteze. Coronavirusul nu pătrunde prin piele, pentru că stratul tău exterior este ușor acid, ceea ce împiedică majoritatea patogenilor să intre în corp, explică Greatorex.

Săpunul funcționează atât de bine pentru că compoziția lui chimică face înveșlișul viral să se desfacă, permițând degradarea conținutului. Moleculele de săpun înglobează mici părți din virus, care sunt apoi spălate de apă. Dezinfectanții de mâini funcționează în mod similar, descompunând proteinele din virus.

Apa de la robinet nu este nici ea motiv de îngrijorare, deoarece orice contaminare ar trebui să treacă prin scurgere. Deși coronavirusul a fost detectat în fecale, nu s-a găsit în apa contaminată, potrivit CDC. Chiar dacă ar ajunge acolo, sistemele de filtrare din SUA sunt suficient de robuste pentru a ucide coronavirusuri, spune Kyle Bibby, inginer de mediu la Universitatea Notre Dame.

„Este tehnic plauzibil că ai putea fi expus la virus pe calea apei? Da. Este realist ca publicul să se îngrijoreze? Nu.” spune Bibby. „Ultimul lucru de care avem nevoie acum e ca oamenii să se teamă să bea apă de la robinet sau să se spele pe mâini.”

Articol publicat pe www.nationalgeographic.com
Text: Sarah Gibbens
Foto: 123rf

Citește și

Coronavirusul îi cruță pe majoritatea copiilor. Aceste teorii ar putea ajuta la explicarea motivului.

Vor încetini temperaturile de primăvară răspândirea COVID-19?

De ce unii oameni sunt mai vulnerabili la infecția cu coronavirus

Cum acționează coronavirusul asupra organismului

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*