Lumea freamătă după descoperirea a trei planete potențial locuibile, care gravitează în jurul unei stele pitice la o distanță de circa 40 de ani lumină de Pământ (378 de mii de miliarde de kilometri). Anunțul […]
E doar o chestiune de timp până când vom ajunge pe Marte. “Dar vom ști ce să facem după aceea?”, se întreabă redactorul șef National Geographic România, Cătălin Gruia, în editorialul ediției de noiembrie. […]
Născut în 1936, educat la Rice și la Caltech, pasionat de mic de radio transmisiuni, inginerie și instrumente toate felurile, Dr. Robert W. Wilson a obținut în 1978 premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu Arno […]
După 30 de ani de luptă împotriva HIV, oamenii de știință propun o nouă strategie pentru a învinge defensiva ermetică a virusului. […]
New Horizons e pregătită pentru zborul său istoric deasupra planetei Pluto, pe 14 iulie 2015.
În ultimul deceniu, producțiile de cereale la hectar s-au plafonat, combustibilul și mâna de lucru sunt tot mai scumpe; apa – tot mai puțină; râurile sunt pline de îngrășăminte și pesticide spălate de pe ogor; păduri de tăiat pentru agricultură nu mai sunt.
Regele de drept al dinozaurilor este Spinosaurus. „Șopârla cu spini“ a fost cel mai mare prădător de pe Pământ, cu aproape un sfert mai lung decât Tyrannosaurus.
Dacă am mânca precum strămoșii noștri, am fi oare mai sănătoși? Unii specialiști susțin că omul modern ar trebui să mănânce un meniu din Epoca de Piatră. Ați putea rămâne uimiți de ce conține.
O bicicletă asistată electric care se pliază la dimensiunea unei serviete și cântărește doar 7,5 kg ar putea lua în curând cu asalt pistele de biciclete și sistemele de transport în comun din Europa, anunță un comunicat al Comisiei Europene.
O cercetare cu participare românească a aflat care gene declanșează alerta de ciumă în organism –și întrevede posibile implicații pentru alte boli.
Cercetătorii de la Universitatea East Anglia au identificat trei tipuri de cloroflorocarburi (CFC) şi o hidrocloroflorocarbură (HCFC), absente din atmosfera terestră până în 1960, anunţă jurnalul Nature Geoscience.
Faptul că nici un fulg de zăpadă nu seamănă cu altul este bine-cunoscut. Mai puțin cunoscut este însă faptul că forma unui fulg de nea depinde de temperatura la care acesta se formează. Text: Michael Klesius