(P) Nutrigenetica

Dr. Maria Vrânceanu, Biolog, specialist Nutrigenetică; Dr. Ruxandra Pleșea, Medic specialist Diabet zaharat, Nutriție și Boli metabolice; Dr. Irina Iordănescu, Medic specialist Genetică Medicală; Dr. Cosmin Arsene, Consultant Științific, Specialist Epigenetică. Foto: PR

Nutrigenetica – ce este, cum se realizează o astfel de analiză și la ce ne ajută.

În ultimul timp se discută tot mai des despre nutrigenetică. Despre ce anume este vorba?

Nutrigenetica este știința care studiază efectul variațiilor genetice asupra felului în care organismul răspunde la dietă. Nutrienții și alimentele interacționează de obicei cu genele într-o manieră benignă, dar uneori această interacțiune poate căpăta valențe ce conduc spre patogeneză.

Organismul poate fi afectat atât de factorii de mediu cât și de cei genetici, aceștia fiind implicați în egală măsură în menținerea sănătății. Studiile recente s-au concentrat pe interacțiunea gene-nutriție, variațiile ADN descoperite explicând de ce unii oameni răspund diferit la aceleași alimente.

Așadar, totul e scris în ADN-ul nostru. Sună ca și cum totul ar fi definitiv și irevocabil… Ne rămâne ceva de făcut? Ce rol are alimentațiea în influențarea susceptibilității la boală?

Fondul genetic al unei persoane poate defini felul în care aceasta poate metaboliza anumiți nutrienți și oferă informații despre predispoziția la anumite patologii dependente de dietă. În al doilea rând, nutrienții reglează factorii de transcripție care modifică expresia genelor, ajustându-se astfel răspunsurile metabolice la nivel molecular. Factorii de mediu și cei genetici participă împreună la dezvoltarea patologiilor dependente de dietă.

Nutrigenetica ne oferă informații care ajută la identificarea alimentelor care nu ne sunt benefice (putem reduce consumul acestora sau le putem elimina din dietă) și ne poate indica și anumiți nutrieți de care avem nevoie, cu care ar trebui să suplimentăm dieta. Astfel, în funcție de variantele genetice moștenite, se poate realiza o dietă personalizată care să se muleze pe nevoile nutritive ale pacientului.

Prin această abordare personalizată se poate întârzia debutul anumitor patologii sau chiar se poate evita apariția acestora. Cum anume putem ține în frâu predispoziția genetică pentru sindromul metabolic, de exemplu?

Sindromul cardiometabolic grupează niște afecțiuni care sunt tot mai răspândite la nivel mondial. Obezitatea are o contribuție importantă în dezvoltarea bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip II, aceste afecțiuni având o componentă genetică complexă care interacționează într-un mod foarte dinamic cu mediul.

Dieta este printre cei mai importanți factori de mediu care contribuie la apariția sindromului cardiometabolic. Deși tabloul genetic al afecțiunilor cardiometabolice este unul foarte complex, au fost identificate câteva polimorfisme genice ce pot ajuta în prevenția acestor patologii.

Spre exemplu, gena FTO este exprimată în hipotalamus, o regiune a creierului implicată în reglarea apetitului și în percepția corectă a semnalelor de foame și sațietate. Persoanele cu anumite variante genice FTO nu suprimă grelina în mod corespunzător după masă, așa că senzația de foame persistă mai mult. Un procent semnificativ de indivizi obezi dețin aceste variate genetice.
Există totuși modalități de limitare a efectelor genei FTO pentru a nu se ajunge la obezitate. Efortul fizic și abordarea unei diete bogate în proteine ajuta la reglarea nivelelor de grelină, și astfel se evită prelungirea stării de foame și implicit consumarea unui număr mare de calorii.

Un alt exemplu este gena metilenetetrahidrofolat reductază (MTHFR), care este implicată în metabolizarea acidului folic și în menținerea unor nivele normale de homocisteină în sânge. Anumite variante ale genei MTHFR sunt asociate cu un nivel ridicat de homocisteină, care determină un risc crescut de tromboză și arteroscleroză, mai ales dacă există un deficit de acid folic raportat la necesarul zilnic recomandat. Acidul folic, vitamina B6 și vitamina B12 sunt implicate în reducerea nivelelor homocisteinei din sânge.

Prin identificarea timpurie a acestor predispoziții și abordarea unui plan de nutriție personalizat se poate interveni în timp util pentru prevenție.

Cine ar trebui să ia în considerare cu prioritate testele nutrigenetice și de ce?

Aceste teste se recomandă în special persoanelor care au un indice de masă corporală (IMC) ridicat, dificultate în menținerea greutății normale, celor suspicionate de intoleranță la gluten, lactoză, alcool, cafeină și celor care au carențe de micronutrienți, istoric familial de boli cardiovasculare și diabet de tip II. Însă aceste teste sunt recomandate tuturor persoanelor care doresc o calitate ridicată a vieții.

Concret, ce fel de informații putem afla în urma testului?

Testul de nutrigenetică ne oferă informații despre predispoziția pentru patologie cardiometabolică, intoleranțe alimentare, capacitatea de detoxifiere, carențe de micronutrienți, comportamentul alimentar și ciclul somn-veghe, sensibilitatea la stresul oxidativ și predispoziția la obezitate.

Cu cât poate crește eficiența demersului de scădere în greutate cu ajutorul nutrigeniticii?

Pentru că prin nutrigenetică se reușește realizarea unei diete personalizate în funcție de variantele genice deținute de pacient și se identifică anumite variante genice implicate în susceptibilitatea la obezitate, șansele ca dieta abordată să fie eficientă cresc semnificativ. Există și un factor psihologic care ajută la scăderea în greutate. Într-un studiu s-a evidențiat conștientizarea de către pacient (în urma efectuării unui test nutrigenetic), a faptului că deține niște polimorfisme ADN ce-l predispun spre obezitate și anumite patologii asociate acesteia, și astfel, individul este mult mai determinat de a nu renunța la regimul alimentar și stilul de viață sănătos.

Prin ce se diferențiază pachetul genetic al persoanelor predispuse la obezitate față de cel al persoanelor normoponderale?

Persoanele predispuse la obezitate dețin anumite variante genice care codifică pentru niște enzime care funcționează anormal și astfel semnalele biologice care controlează reglarea apetitului fie nu apar în timp util și starea de foame persistă, fie determină o semnalizare aberantă și senzația de foame sau pofta apare mai frecvent. Persoanele care dețin formele normale ale genelor, au un apetit normal și tind să nu câștige în greutate.

Alte polimorfisme ce sunt prezente în gene implicate în reglarea metabolismului, și în proliferarea și diferențierea adipocitelor. Persoanele cu variante genice ce predispun la obezitate au un metabolism scăzut și la acestea este favorizată acumularea țesutului adipos.

Cum se face mai exact analiza nutrigenetică? În cât timp sunt gata rezultatele?

Testarea se efectueză neinvaziv, materialul biologic folosit pentru extracția ADN obținându-se prin raclaj bucal. ADN-ul obținut este analizat prin metoda Real-Time PCR. În urma testării se obține un raport cu variantele genice identificate și cu recomandări dietetice, care va ajunge la pacient în 3 săptămâni de la recoltarea probei.

Ce facem cu ele? Cine ni le explică? Cum obținem un plan de nutriție personalizat?

Specialiștii în nutrigenetică de la clinica la care s-a efectuat testarea vor elabora pe baza rezultatului obținut și istoricului medical al pacientului un plan de nutriție personalizat.

Sursa, foto: Regina Maria

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*