Cum acționează coronavirusul asupra organismului

Ilustrație: 123rf

COVID-19 are multe necunoscute, dar un lucru e sigur: noul virus poate stârni o adevărată furtună în organism.

Aceasta a fost natura coronavirusurilor zoonotice din trecut, precum SARS sau MERS, care s-au transmis de la animale, la om. Spre deosebire de rudele lor care provoacă răceala comună, aceste coronavirusuri pot afecta mai multe organe ale unei persoane, iar noua boală – denumită COVID-19 de Organizația Mondială a Sănătății nu face excepție atunci când este severă.

Autoritățile chineze au schimbat modul în care diagnostichează infecțiile. În loc să aștepte ca pacienții să fie testați pozitiv, diagnosticul îi include acum pe toți cei care, în urma unei scanări la nivel toracic sunt depistați cu modelul distinctiv de pneumonie al COVID-19. Nu se poate spune care ar fi urmările dacă infecțiile continuă să se înmulțească. Un epidemiolog de la Universitatea din Hong Kong a avertizat că virusul ar putea afecta 60% din populația de pe glob, dacă nu este controlat.

Un raport recent lansat de Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor arată că COVID-19 a ucis 2,3% din pacienți, ceea ce înseamnă că, în prezent este de 23 de ori mai fatal decât gripa sezonieră. Forme grave ale bolii și decese au fost raportate la fiecare grupă de vârstă, mai puțin la copiii sub nouă ani.

Dar ce se întâmplă de fapt cu corpul tău atunci când este infectat de coronavirus? Noua tulpină este atât de similară genetic cu SARS, încât a moștenit denumirea de SARS-CoV-2. Așadar, combinarea cercetărilor preliminare asupra noului focar cu lecțiile trecute învățate de la SARS și MERS ne poate oferi un răspuns.

Plămânii: punctul zero

La majoritatea pacienților, COVID-19 începe și se termină în plămâni, pentru că, asemenea gripei, coronavirusurile sunt boli respiratorii.

Se răspândesc de obicei atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, pulverizând picături de lichid care pot transmite virusul oricui este în apropiere. Coronavirusurile provoacă, de asemenea, simptome asemănătoare gripei: pacienții încep să aibă febră și tuse, care progresează spre pneumonie sau mai rău.

După epidemia SARS, Organizația Mondială a Sănătății a raportat că boala a atacat de obicei plămânii în trei faze: replicarea virală, hiper-reactivitatea imună și distrugerea pulmonară.

Nu toți pacienții au trecut prin cele trei faze – de fapt doar 25% dintre pacienții cu SARS au suferit insuficiență respiratorie, trăsătura definitorie a cazurilor severe. De asemenea, COVID-19, conform datelor preliminare, provoacă simptome mai ușoare în aproximativ 82% din cazuri, în timp ce restul sunt severe sau critice.

“Dacă priviți mai cu atenție, veți vedea că noul coronavirus pare să urmeze alte tipare decât SARS”, spune Matthew B. Frieman, profesor asociat la University of Maryland School of Medicine.

În primele zile ale unei infecții, noul coronavirus invadează rapid celulele pulmonare umane. Aceste celule pulmonare vin în două clase: cele care formează mucusul și cele cu fire asemănătoare părului, numite cilii. Mucusul ajută la protejarea țesutului pulmonar de agenți patogeni și se asigură că organul tău respirator nu se usucă. Celulele cililor care se mișcă în jurul mucusului elimină agenții externi, precum polenul sau virusurile.

Frieman explică faptul că SARS prefera să infecteze și să omoare celulele ciliale, care apoi se desprindeau, iar căile respiratorii ale pacienților se umpleau cu resturi și lichide. Ipoteza lui este că același lucru se întâmplă și cu noul coronavirus. Acest lucru se datorează faptului că primele studii asupra COVID-19 au arătat că mulți pacienți dezvoltă pneumonie la ambii plămâni, însoțită de simptome precum insuficiență respiratorie.

Acum începe și faza a doua, când intră în funcțiune și sistemul imunitar. Stârnite de prezența unui virus, corpurile noastre se pregătesc să lupte cu boala, inundând plămânii cu celule imunitare pentru a curăța leziunile și a repara țesutul pulmonar.

Când funcționează corect, acest proces inflamator este strict controlat și se limitează numai la zonele infectate. Dar, uneori, sistemul tău imunitar o ia razna și reacționează exagerat (pentru că nu cunoaște virusul), iar acele celule ucid orice în calea lor, inclusiv țesutul sănătos.

„Deci răspunsul imun face mai mult rău, decât bine”, spune Frieman. Și mai multe resturi înfundă plămânii și pneumonia se agravează.

În timpul celei de-a treia faze, leziunile pulmonare continuă să crească – ceea ce poate duce la insuficiență respiratorie. Chiar dacă nu mor, unii pacienți supraviețuiesc cu leziuni pulmonare permanente. Conform OMS, SARS perfora plămânii, oferindu-le „un aspect asemănător fagurelui” – aceste leziuni sunt prezente și la cei afectați de noul coronavirus.

Aceste găuri sunt probabil create de răspunsul hiperactiv al sistemului imunitar, care creează cicatrici pentru a proteja și întări plămânii.

Atunci când se întâmplă acest lucru, pacienții trebuie adesea conectați la ventilatoare pentru a putea respira.

Stomacul: o poartă comună

În timpul epidemiilor de SARS și MERS, aproape un sfert din pacienți aveau diaree – o caracteristică importantă a coronavirusurilor zoonotice. Dar Frieman spune că încă nu este clar dacă simptomele gastro-intestinale joacă un rol major în această epidemie, având în vedere că cazurile de diaree și dureri abdominale au fost rare.

Atât SARS, cât și MERS pot a provoca diaree, dar Frieman spune că nu știm încă dacă noul coronavirus face același lucru.

Două studii – unul publicat în New England Journal of Medicine și unul în medRxiv care au urmărit 1.099 de cazuri – au detectat virusul în probe de scaun, ceea ce ar putea indica că virusul s-ar putea răspândi prin fecale. Dar acest lucru nu este încă concludent.

„Nu știm dacă acest tip de virus se transmite prin fecale”, mai spune Frieman. „Dar cu siguranță se pare că este acolo în scaun”.

Ficatul: victimă colaterală

Când un coronavirus zoonotic se răspândește din sistemul respirator, ficatul este, de multe ori, un organ afectat. Medicii au descoperit indicii ale unor leziuni hepatice provenite de la SARS, MERS și COVID-19 – adesea ușoare, deși sunt și cazuri mai severe au dus chiar la insuficiență hepatică. Ce se întâmplă?

„Odată ce un virus intră în fluxul tău sanguin, acesta poate ajunge în orice parte a corpului tău”, spune Anna Suk-Fong Lok, de la University of Michigan Medical School și fost președinte al Asociației Americane pentru Studiul Bolilor Ficatului. „Ficatul este un organ foarte vascularizat, astfel încât un coronavirus poate intra foarte ușor în el.”

Ficatul tău lucrează destul din greu pentru a se asigura că corpul tău funcționează corect. Sarcina sa principală este să filtreze toxinele și să creeze substanțe nutritive pe care corpul le poate folosi. De asemenea, secretă fierea care ajută intestinul subțire să descompună grăsimile. Ficatul conține și enzime, care accelerează reacțiile chimice din organism.

Într-un corp normal, explică Lok, celulele hepatice mor în mod constant și eliberează enzime în fluxul sanguin. Acest organ își regenerează rapid celulele noi și își continuă ziua. Datorită acestui proces de regenerare, ficatul poate rezista la multe leziuni.

Lok spune că oamenii de știință nu înțeleg complet cum se comportă aceste virusuri respiratorii în ficat. Virusul ar putea infecta direct ficatul, ucigând celulele hepatice pe măsură ce se înmulțește. Sau aceste celule ar putea fi victime colaterale, pentru că răspunsul imunitar al organismului la virus declanșează o reacție inflamatorie severă în ficat.

În orice caz, ea constată că insuficiența hepatică nu a fost niciodată singura cauză de deces pentru pacienții cu SARS. „În momentul în care ficatul cedează”, spune ea, „de multe ori veți constata că pacientul nu numai că are probleme pulmonare și hepatice, dar poate avea și probleme renale. Până atunci, devine o infecție generalizată”.

Vor încetini temperaturile de primăvară răspândirea COVID-19?

Citește articolul complet pe nationalgeographic.com
Text: Amy McKeever
Ilustrație: 123rf

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*