Ce știu și ce nu știu oamenii de știință despre tratarea coronavirusului

Ilustrație: 123rf

Șase medici de top explică ce știm până acum despre tratarea COVID-19, în secțiile de urgență și la domiciliu.

 

Se publică studii medicale asupra COVID-19 într-un ritm amețitor, de multe ori generând confuzii asupra unor chestiuni simple, cum ar fi ce calmante trebuie administrate sau cum să ai grijă la domiciliu de membrii familiei care sunt bolnavi.

Ca să se informeze, National Geographic a apelat la medici și cercetători de top din SUA și Canada, întrebând ce se recomandă pentru îngrijirea la domiciliu și când trebuie să cerem asistență medicală.

Cum se combate febra

Vestea bună este că aproximativ 80% din toate cazurile de COVID-19 prezintă doar simptome moderate, care nu necesită spitalizare. Medicii recomandă ca acești pacienți să se autoizoleze, să se hidrateze corespunzător, să mănânce bine și să-și gestioneze simptomele cât de bine pot.

Pentru abordarea febrei asociate cu multe boli, inclusiv COVID-19, medicii sugerează să luăm acetaminofen – cu denumirea lui internațională, „paracetamol” – înainte de ibuprofen. Dacă febra persistă, pacienții trebuie să cântărească și ideea de a vira către ibuprofen, spune Julie Autmizguine de la Spitalul CHU Saint-Justine din Montreal, în Canada, specialistă în boli infecțioase la copii.

Ca și alți medici, ea și-a exprimat această preferință deoarece ibuprofenul și medicamentele asociate – denumite pe scurt AINS, antiinflamatori nesteroidieni – pot avea efecte secundare dăunătoare, inclusiv afectarea rinichilor, ulcere gastrice și sângerări gastrointestinale.

Acest avertisment nu înseamnă însă că ibuprofenul și medicația AINS înrăutățesc efectele coronavirusului, așa cum sugerau divese articole devenite virale săptămâna trecută, după ce Ministrul Sănătății din Franța a declarat că aceste medicamente ar trebui evitate în tratarea COVID-19.

„Nu știu ca medicația AINS să se fi dovedit a fi o problemă gravă pentru această boală sau oricare tip de coronavirus,” spune specialistul în coronavirus Stanley Perlman, medic pediatru și imunolog la Colegiul Carver de Medicină al Universității din Iowa.

Și acetaminofenul, la rândul său, vine cu anumite riscuri, iar oamenii ar trebui să-l ia doar dacă nu sunt alergici sau nu au deja probleme hepatice. Medicația este sigură în doze zilnice totale sub 3.000 mg, dar depășirea acestui maximum zilnic poate provoca afecțiuni hepatice sau chiar probleme mai grave.

„Supradoza de acetaminofen este cea mai des întâlnită cauză de insuficiență hepatică în Statele Unite,” spune José Manautou, toxicolog al Facultății de Farmacie din cadrul Universității din Connecticut.

Fiecare persoană ar trebui să se asigure că ține evidența completă a medicamentelor pe care și le administrează, fiindcă există medicație antigripală și anumite adjuvante pentru somn care se eliberează fără prescripție și conțin acetaminofen. În plus, trebuie evitat consumul de alcool pe durata tratamentului cu acetaminofen. Ficatul se bazează pe aceeași substanță – glutation – ca să tempereze potențialul toxic al alcoolului și acetaminofenului. În cazul în care consumați cantități prea mari din ambele, toxinele se pot acumula în organism.

Dar clorochina și azitromicina?

Echipele medicale lucrează non-stop ca să găsească cel mai eficient tratament pentru COVID-19. În ultima săptămână, Președintele Trump s-a alăturat discuției anunțând că susține două medicamente care există de zeci de ani – antibioticul azitromicină și o versiune a clorochinei, medicament folosit în tratarea malariei.

Adevărul este că FDA (Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente) nu a aprobat hidroxiclorochina – cel mai des întrebuințată pentru a trata artrita reumatoidă și lupusul – ca tratament pentru COVID-19, deși a aprobat un test în combinație cu azitromicina, programat să aibă loc la New York. Între timp, oficialitățile din domeniul sănătății din toată lumea, inclusiv Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA, pledează pentru administrarea cu prudență a medicației.

„Multe dintre lucrurile care se tot vehiculează sunt ceea ce eu am numit «rapoarte anecdotice»,” a declarat Fauci într-o informare de presă organizată sâmbătă cu grupul de intervenție pentru coronavirus. „Misiunea mea este ca, în ultimă instanță, să demonstrez fără umbră de îndoială că un medicament este nu numai sigur, ci și în mod real eficient.”

Povestea cu clorochina a început cu mai multe studii derulate la scară mică în China și Franța. Ambele au deficiențe și oferă prea puține lecții pacienților, în general. Rezultatele din Franța se bazează pe numai 36 de persoane și se concentrează pe încărcătura virală a pacienților, adică pe cantitatea de viruși din organismul lor. Într-adevăr, singurii pacienți care au murit sau au ajuns la terapie intensivă, în cadrul studiului efectuat în Franța, au fost cei care luaseră hidroxiclorochină.

„Nu avem date obținute în cadrul unor teste controlate, organizate pe subiecți aleși aleator, care să ne spună cum funcționează clorochina administrată oamenilor obișnuiți,” spune Annie Luetkemeyer, specialistă în HIV și boli infecțioase, de la Departamentul de Medicină al Universității din California, din San Francisco.

În plus, automedicația cu hidroxiclorochină și azitromicină poate prezenta și riscuri, căci cele două medicamente pot solicita inima și crește riscul de aritmie. Luni, președintele a promis că va trimite la New York mii de doze din această combinație, pentru un test al FDA, la scurt timp după ce un spital din Arizona a raportat că unul dintre pacienții săi a murit după ce își autoadministrase fosfat de clorochină, o formă a acestui compus utilizată pentru curățarea acvariilor. Oficiali din domeniul sănătății din Nigeria au raportat două cazuri de supradoză de clorochină produse în weekend.

„Ultimul lucru pe care ni l-am dori acum este să inundăm secțiile de urgență cu pacienți convinși că au găsit o soluție vagă și riscantă, care ar putea să le pună în pericol sănătatea,” a declarat Daniel Brooks, directorul medical al Centrului Banner pentru Informare referitoare la Intoxicații și Medicamente din Phoenix.

Sunt sigure medicamentele pentru tensiune arterială?

Și inhibitorii ECA, medicație folosită pe scară largă pentru tratarea hipertensiunii arteriale, au fost aduși în prim-plan în timpul crizei COVID-19. Anumite studii sugerează că pacienții trebuie să întrerupă tratamentul cu aceste medicamente dacă apar simptome.

Într-o serie de scrisori publicate în British Medical Journal, Nature Reviews Cardiology și The Lancet Respiratory Medicine, cercetătorii s-au întrebat dacă inhibitorii ECA nu ajuta cumva la instalarea infecțiilor cu coronavirus în plămânii bolnavilor. Îngrijorarea pleacă de la faptul că SARS și noul coronavirus pătrund în celule legându-se specific de o proteină numită enzima de conversie a angiotensinei 2 (pe scurt, ECA2). Proteina se găsește din abundență pe suprafața celulelor din inimă și plămâni, unde ajută la reglarea unui hormon care afectează vasoconstricția.

O consecință a inhibitorilor ECA este că ar putea determina celulele să producă mai multă ECA2. Un studiu din 2005 a descoperit dovezi ale unei asemenea creșteri a nivelului de substanță la șoareci, iar un studiu din 2015 pe subiecți umani a constatat niveluri mărite de ECA2 în urina pacienților cărora li se administra tratament medicamentos cu inhibitori ECA.

La ora actuală nu există însă dovezi că inhibitorii ECA ar agrava efectele COVID-19 la pacienții umani, conform datelor furnizate de American Heart Association, Consiliul pentru Hipertensiune al Societății Europene de Cardiologie și o evaluare publicată pe 20 martie în European Heart Journal. Sfaturile cu caracter general oferite de medici sunt că aceia cărora li s-a prescris un medicament trebuie să continue să-l ia până când medicul le va recomanda o altă variantă.

„Nu trebuie nici să începem să luăm, nici să încetăm să luăm astfel de medicamente până nu avem mult mai multe informații,” spune Luetkemeyer.

Persoanele cu tensiune arterială crescută și boli de inimă par a fi într-adevăr în situație de risc sporit pentru COVID-19, însă probabil că această relație e mai degrabă susținută de patologia adiacentă. Mai mult, e posibil ca inhibitorii ECA să aibă proprietăți antiinflamatorii care să ajute plămânii pacienților cu COVID-19 să facă mai bine față infecției.

„Acesta ar fi un studiu foarte important: să comparăm persoane cu hipertensiune arterială care iau – versus persoane cu hipertensiune arterială care nu iau aceste medicamente, ca să vedem dacă apar diferențe,” spune Perlman. „Dar un asemenea studiu ar fi foarte dificil de făcut și probabil foarte dificil de justificat etic.”

Când să apelăm la asistență medicală

„Obligatoriu, dacă ai simptome respiratorii grave sau alte te supără altceva, chiar e recomandabil să apelezi la asistență medicală,” spune Purvi Parikh, specialist în alergii și boli infecțioase la NYU Langone, în New York City. Dacă alegi să ceri ajutorul unui spital local, iată un exemplu de situație la care te poți aștepta.

La spitalul reprezentativ al Inova Health System din Fairfax, în Virginia, personalul a instalat un cort în exterior, pentru a separa persoanele care acuză probleme respiratorii de cele cu alte probleme de sănătate. Cele două grupuri sunt abordate în zone diferite ale sălii de așteptare, la o distanță de cel puțin 2 metri.

Din cauza numărului insuficient de teste disponibile pe teritoriul SUA, medicii de la Inova și alte spitale spun că, dacă sosesc pacienți cu simptome ușoare, li se recomandă să presupună că au COVID-19 și sunt încurajați să intre din proprie inițiativă în carantină, pentru a preveni supraîncărcarea celor aproximativ 920.000 de paturi de spital deservite de personalul medical din SUA.

Pentru cei care sosesc la spital cu simptome severe, ca respirația dificilă, personalul sanitar începe prin a se concentra pe nivelul de oxigen al pacientului, tensiunea arterială și cantitatea de lichid din plămâni – în efortul de a stabiliza starea persoanei respective. În plus, se poate încerca gestionarea febrei, care poate să provoace disconfort și să ducă la leziuni celulare.

Cele mai grave cazuri de COVID-19 cer conectarea pacientului la un ventilator mecanic – un dispozitiv care face să circule aerul care intră și iese din plămâni – timp de mai bine de o săptămână. Din acest motiv, oficialii din domeniul sănătății sunt îngrijorați că nu vor exista suficente ventilatoare. Societatea pentru Medicina Cazurilor Critice spune că în spitalele din SUA există până la 200.000 de ventilatoare, dar unele sunt modele mai vechi și e posibil să nu fie eficiente în tratarea COVID-19. Pe de altă parte, se estimează că e posibil ca peste 900.000 de americani să se infecteze cu COVID-19 și să aibă nevoie de un ventilator.

Cele mai grave cazuri de COVID-19 se pot solda cu așa-numitul sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), o problemă pulmonară gravă, care poate fi provocată de mai multe tipuri de infecții severe. Spitalele au metode bine definite de gestionare a ARDS. Pacienții trebuie culcați pe burtă, pentru a mări capacitatea de ventilare a plămânilor, și nu trebuie să li se administreze prea multe lichide. În plus, ventilatoarele pacienților cu ARDS trebuie setate să pompeze la fiecare ciclu volume reduse de aer, ca să solicite cât mai puțin alveolele pulmonare, acele mici „cămăruțe” din plămâni.

În saloanele de spital, personalul sanitar are grijă să reducă la minimum utilizarea de echipamente care ar putea elibera așa-numitele „picături respiratorii”, cum sunt dispozitivele care susțin fluxul de oxigen pompând aer în plămâni. Unele spitale iau măsuri de precauție suplimentare pentru utilizarea nebulizatoarelor, dispozitive care transformă medicamentele lichide într-o ceață de vapori fini, inhalabili, fiindcă acești vapori riscă să ridice în aer și agenți patogeni COVID-19.

Cel mai promițător medicament?

Cercetătorii și medicii din întreaga lume se grăbesc acum să facă teste corespunzătoare, pentru a afla dacă ar putea fi cooptate în lupta împotriva COVID-19 medicamente care există deja. Medici intervievați de National Geographic au declarat că există mari speranțe legate de remdesivir, un antiviral dezvoltat de Gilead Sciences.

„Singurul pe care m-aș baza eu este remdesivir,” spune Perlman.

Remdesivir funcționează copiind structura ARN-ului virusului – „cărămizile” din care e alcătuit acesta – și interferând cu capacitatea lui de a se multiplica. Un studiu realizat în China și citat pe scară largă, publicat pe 4 februarie în Cell Research, a arătat că remdesivirul a împiedicat reproducerea SARS-CoV-2 în laborator. Însă medicamentul este încă în stadiu experimental, iar în trecut a înregistrat și anumite probleme. Remdesivirul a fost inițial dezvoltat în lupta contra Ebola, dar în final testele clinice realzate pe oameni au eșuat.

Chiar și așa, găsirea unui tratament viabil necesită organizarea unor teste clinice pe subiecți umani, riguros controlate – un proces de durată. „Privind în retrospectivă, era bine să se fi făcut eforturi mai mari pentru obținerea unor medicamente anti-coronavirus,” adaugă Perlman. „E ușor de zis acum, dar nu ar fi fost la fel de ușor în urmă cu cinci luni.”

Citește și

Coronavirusul îi cruță pe majoritatea copiilor. Aceste teorii ar putea ajuta la explicarea motivului.

Vor încetini temperaturile de primăvară răspândirea COVID-19?

De ce unii oameni sunt mai vulnerabili la infecția cu coronavirus

Cum acționează coronavirusul asupra organismului

Articol publicat pe www.nationalgeographic.com
Text: Michael Greshko
Foto: 123rf

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*