Cum combatem microbii oriunde am merge

Un autobuz plin trece prin fața gării principale din orașul Cernăuți, Ucraina. Masca și mănușile pot reduce riscul de expunere la bacterii sau virusuri când luați autobuzul sau alte mijloace de transport în comun. Foto: 123rf

Fie că sunteți în călătorie sau vă distanțați social acasă, vă puteți reduce expunerea pentru a vă proteja sănătatea.

Microbii sunt peste tot. În aer, pe plante și animale, în sol și pe aproape orice suprafață pe care o atingem, inclusiv corpul uman. Cuvântul se folosește de obicei ca termen-umbrelă pentru bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare și viermii paraziți – cauze ale unor boli și tulburări ca paraziții intestinali, gripa, coronavirusurile și altele. Dar cei mai mulți nu fac niciun rău, pentru că intervine sistemul nostru imunitar, care îi combate.

Însă, dacă ne cunoaștem inamicul (și cele mai bune metode de a-l combate) facem un pas important către protejarea sănătății, fie că mergem la magazinul din colț sau în Costa Rica. Cei mai mulți dintre noi știm regulile de bază: spălatul mâinilor cu fervoare demnă de Lady Macbeth (20 de secunde viguros, vă rugăm!), evitarea atingerii feței și, eventual, în timpul epidemiilor virale, purtarea de mănuși și măști în public.
Totuși, microbii mișună în locuri neașteptate și pe obiecte obișnuite. Iată câteva bune practici pentru călători care se aplică și în viața de zi cu zi, și în deplasare.

Foto: 123rf

Nu uitați de telefon

Experții spun că smartphone-ul vă poate expune la microbi fără să vă dați seama.

„Îl luăm de pe masă, dăm swipe pe ecran – suntem tot timpul cu mâna pe el”, spune Chuck Gerba, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea Arizona – Tucson. „Atingerile frecvente înseamnă un risc mai mare de infectare.”

Un studiu apărut în 2017 în publicația științifică Germs a analizat 27 de telefoane deținute de adolescenți și a arătat că pe ecranele lor se aflau o mulțime de virusuri și bacterii, inclusiv E. coli care produce tulburări intestinale, stafilococi care infectează pielea și streptococul care provoacă amigdalită. Gerba, poreclit „Dr. Germ”, a identificat și infecții stafilococice de amploare în spitale (mai precis, cu stafilococul auriu meticilino-rezistent, sau SAMR/MRSA), a căror sursă s-au dovedit a fi telefoanele.

Chiar dacă vă considerați prudent cu dezinfectarea telefonului, nu strică să-l curățați cel puțin o dată pe zi, inclusiv husa, cu șervețele cu spirt. Dar nu toți dezinfectanții vă protejează dispozitivul. Apple, de exemplu, avertizează că pe iPhone-uri nu trebuie folosite substanțe pe bază de hipoclorit de sodiu.

Jos cu încălțările

În multe culturi, din Turcia până în Japonia, descălțatul la (sau înainte de) intrarea într-o locuință sau cameră de hotel este ceva normal. Astfel, murdăria rămâne afară și se reduce riscul de contaminare cu microbi. Obiceiul acesta este cu atât mai important în perioada COVID-19, pentru că virusul poate rămâne pe unele suprafețe ore sau chiar zile întregi.

Gerba recomandă să vă lăsați încălțările la ușa locuinței sau a camerei de hotel, atunci când se poate, și să vi le dezinfectați dacă trebuie să le aduceți înăuntru.

„Am făcut studii în care am pus virusuri pe diverse suprafețe în apropierea intrării într-o cameră și în patru ore ajunseseră pe 80% din suprafețele din ea”, spune el. „Dacă vreți să fiți siguri, curățați totul și spălați-vă pe mâini.”

Contact minim în transportul în comun

Un studiu apărut în 2011 în BMC Infectious Diseases a arătat că cei care merg la serviciu cu transportul în comun prezintă un risc de șase ori mai mare de a se molipsi de răceală decât cei care iau mașina personală. Deci considerați autobuzul, metroul, funicularul sau feribotul medii de cultură mobile.

A nu se înțelege că nu trebuie folosit transportul în comun; doar că trebuie să fim atenți la curățenie. Câteva metode evidente sunt spălatul pe mâini sau aplicarea de dezinfectant imediat după coborâre și evitarea contactului cu barele, spătarele scaunelor sau alte suprafețe.

Jason Tetro, microbiolog canadian și autorul cărții The Germ Code, sugerează să ne acoperim gura și nasul cu o eșarfă, ca strat suplimentar de protecție împotriva microbilor din aer.

„Trebuie să ne bazăm pe bariere”, spune el. „Eșarfele și mănușile sunt foarte eficiente, atâta timp cât avem grijă să le spălăm imediat ce ne întoarcem acasă.”

Dezinfectați-vă locul în avion

Gerba și-a atras porecla „Dr. Germ” pentru că a efectuat teste microbiene în camere de hotel, pe vase de croazieră și în avioane. În acestea din urmă, experimentele lui au scos la iveală concentrații ridicate de stafilococi, norovirusuri și virusuri gripale. Cercetătorul îi sfătuiește pe pasageri să ia cu ei șervețele umede și să curețe bine mesele pliante, cataramele centurilor de siguranță, brațele scaunelor, spătarele și transperantele.

„Generația actuală a atins mai multe suprafețe decât oricare alta din istorie”, spune el, observând că ecranele ATM-urilor și butoanele lifturilor din hoteluri pot ascunde și ele o murdărie invizibilă. „Acum vreo 120 de ani, mai toți eram țărani care mergeau la oraș o dată pe lună. Acum călătorim mult mai mult, atingem mult mai multe lucruri și fiecare din noi transmite astfel microbi.”

Un bărbat pregătește ceaiul într-o piață din Islamabad, Pakistan. Foto: 123rf

Atenție la ce mâncăm și bem

Nu există dovezi despre transmiterea COVID-19 prin alimente sau apă. Alți microbi, mai ales bacteriile ca giardia și norovirusurile, ne pot infecta astfel, așa că aveți grijă ce mâncați și beți în călătorii.

Dacă vizitați o țară în curs de dezvoltare sau o regiune care nu are un sistem de purificare a apei bine pus la punct, beți și spălați-vă pe dinți cu apă filtrată sau îmbuteliată. Dușurile sau băile cu apă locală în călătorii sunt, însă, destul de sigure; numai să nu vă intre în gură.

„Apa contaminată este una din cele mai importante surse de boli gastrointestinale din întreaga lume”, spune Georges Benjamin, director executiv al Asociației Americane de Sănătate Publică (APHA).

Călătorii trebuie să fie atenți și la alimentele crude sau neprocesate termic (salată verde, fructe nedecojite, sushi), pentru că nu se știe de unde provin, cât au fost păstrate sau dacă nu au fost spălate cu apă contaminată.

Spălatul frecvent pe mâini

Nu degeaba vă tot amintesc părinții (și toate canalele de știri de pe planetă) să vă spălați mereu pe mâini. Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din S.U.A. (CDC), studiile arată că spălatul corect pe mâini poate reduce numărul de contaminări cu diaree cu 23 până la 40% și pe cel al contaminărilor cu boli respiratorii cu 16 până la 21%.

„Microbii sunt inevitabili; suntem mereu la întrecere cu ei”, spune Gerba. „Săpunul și substanțele dezinfectante pentru mâini sunt cele mai bune măsuri de eradicare a lor înainte să ne atingem fața fără să vrem.”

Cercetătorul explică faptul că și săpunul, și dezinfectanții pe bază de alcool funcționează dezintegrând microbii la nivel molecular. Alții afirmă că spălatul pe mâini este chiar mai eficient decât dezinfectanții, pentru că ne permite să curățăm și zona de sub unghii, unde se ascund unii microbi.

Întrebați despre rutina de curățenie la hoteluri

Personalul de curățenie de la hoteluri sau case de vacanță lucrează, poate, cu spirit de răspundere, dar este imposibil să curețe fiecare cameră perfect de fiecare dată. Așadar, unii microbi pot supraviețui. Pentru un plus de siguranță, luați inițiativa. În sezonul virusurilor sau dacă aveți temeri, veniți cu șervețele dezinfectante și folosiți-le în zonele cu trafic intens, ca băile și ușile, precum și pe obiectele atinse frecvent, ca butoanele de pe rezervorul toaletei, telecomenzile, ceasurile deșteptătoare și întrerupătoarele de lumină.
O abordare mai puțin obositoare ar fi să vă interesați despre standardele și protocoalele de curățenie.

„Înainte să rezervați o cameră la hotel sau o casă de vacanță, întrebați despre procedura de curățare”, spune Tetro. „De multe ori, răspunsul vă va convinge dacă vreți sau nu să stați acolo.”

Spațiul e vital

Înainte de criza COVID-19, puțină lume auzise de „distanțarea socială”, dar epidemiologii cunosc expresia de zeci de ani. Benjamin, de la APHA, o definește drept „protejarea spațiului personal” și spune că obișnuința de a păstra o distanță de cel puțin doi metri de necunoscuți reduce riscul de a lua o răceală sau alte boli.

În era post-pandemie, sfatul acesta se poate traduce în evitarea mulțimilor din zonele turistice celebre și a piețelor sau festivalurilor în aer liber (vizitați-le dimineața mai devreme sau seara mai târziu, ori în extrasezon) sau mutarea pe alt loc din metrou dacă cineva din apropiere tușește.

„Uneori, lumea se jenează să comenteze în astfel de situații”, spune Benjamin. „Dar aveți dreptul la un loc fără microbi, așa că, dacă aveți unde să vă mutați ca să vă protejați, deplasați-vă imediat.”

Atenție la copii

Personalul din grădinițe numește în glumă copiii „magneți pentru microbi”, iar studiile recente confirmă că riscul de virusuri într-o locuință este cu atât mai mare cu cât locuiesc mai mulți copii în ea.

Benjamin spune că, în călătorii, este practic imposibil să împiedicăm copiii să atingă suprafețe contaminate și să pună mâinile murdare în gură. El le sugerează părinților ca, în loc să se streseze obsesiv pentru mărunțișuri, să se concentreze pe probleme mai importante, ca spălarea sau dezinfectarea frecventă a mâinilor copiilor și educarea lor despre pericolul microbilor.

„Microbii ne înconjoară tot timpul – așa a fost de secole [înainte de coronavirus] și așa va fi încă multe secole”, spune el. „Respirați adânc, spălați-vă pe mâini și nu uitați că măsurile de precauție rezonabile au un impact enorm asupra siguranței tuturor.”

Articol publicat pe: www.nationalgeographic.com
Text: Matt Villano, autor californian, scrie în special despre călătorii, relația părinți-copii și știință. Îl puteți urmări pe Twitter.
Foto: 123rf

Citește și

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*