COVID de import

COVID
Foto: 123rf

Importurile de cazuri multiple independente reprezintă principala cauză care a favorizat răspândirea COVID-19 în România la începutul pandemiei, arată un studiu al Universității din București,  în parteneriat cu Universitățile din Konstanz și Maribor.

Principala sursă de răspândire a SARS-COV-2 în România a fost reprezentată de călătorii români veniți preponderent din Italia, arată rezultatele primei analize documentate cu privire la pătrunderea COVID-19 în România. Din cele 88 de cazuri importate vizate de analiză, 64 își au originea în Italia.

Același studiu a ajuns la concluzia că perioada 15-19 martie 2020 a fost avut cea mai mare rată de răspândire a virusului în rețelele analizate, numărul persoanelor infectate în această perioadă reprezentând 45% din total.

Publicată în jurnalul Academiei Regale Britanice de Științe (Royal Society Open Science) pe 22 iulie 2020, cercetarea a fost realizată de Marian-Gabriel Hâncean, de la Facultatea de Sociologie a UB și coordonator al grupului de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale – Graphnets, împreună cu Matjaž Perc, de la Universitatea din Maribor, Slovenia și cu Jürgen Lerner, de la Universitatea din Konstanz, Germania.

Rezultatele cercetării se regăsesc în articolul Early spread of COVID-19 in Romania: imported cases from Italy and human-to-human transmission networks, care poate fi consultat integral aici.

Studiul a analizat primele 147 de cazuri confirmate de COVID-19 la nivelul României: 46% femei cu o vârstă medie de 43 de ani, iar 53% bărbați cu o vârstă medie de 41 de ani. Dintre acestea, 88 sunt importate: cele mai multe din Italia (64), 5 din Marea Britanie, câte 4 din Israel și Germania, câte 2 din Austria, Belgia și Franța, și câte unul din Norvegia, Polonia, Spania, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii.

Rezultatele analizei evidențiază faptul că întoarcerea românilor din Italia a condus la emergența unor rețele locale de transmitere inter-umană cu un număr limitat de lanțuri. Totodată, studiul asupra rețelelor de transmitere a indicat că, în stadiul incipient de dezvoltare, răspândirea COVID-19 nu a fost una uniformă, ci una mai degrabă centralizată. Cel mai frecvent mod de transmitere a virusului în cadrul primelor rețele inter-umane a fost prin infecții de natură nosocomială. Acest lucru sugerează o circulație mai degrabă locală și limitată geografic.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*