România nevaccinată

vaccinuri
Foto:123rf

Vaccinare – Situația la zi în noiembrie 2017: sondaje, date și rapoarte medicale

Acum peste un secol, Victor Babeș crea în România vaccinuri noi, apreciate la nivel mondial. În 2017, am redevenit țara în care mor copiii de pojar, o boală infecțioasă perfect prevenibilă. O epidemie de rujeolă izbucnită în 2016 și având focarul în vestul țării a ucis 35 de persoane din peste 9.650 de cazuri raportate până în octombrie 2017. De vină pentru această situație este, spun toți experții, nevaccinarea. 

În iulie, 224.000 de copii români erau în urmă cu vaccinul ROR, care previne rubeola, rujeola si oreionul. Cifra a mai scăzut între timp. Dintre ei, doar circa 43.000 nu erau înscriși la medicii de familie. 

Programul Național de Vaccinare asigură imunizarea gratuită pentru 10 boli contagioase. Până la un an, copiii primesc 9 doze de vaccin (1 hepatitic, 1 de BGC, 3 de vaccin hexavalent DTP, VPI, Hib și HepB , 1 de ROR  și 3 de pneumococic), apoi se mai vaccinează la 5 ani cu ROR, la 6 ani cu vaccinul tetravalent (VPI și DTP) și la 14 ani cu DTP.  

Acoperirea vaccinală din România e însă în scădere pe toată linia (grafic). Criza a determinat guvernanții să propună o lege care face vaccinarea obligatorie și care e în dezbatere la Parlament. Legi similare sunt introduse și în Italia și Franța.

Este România în pericol? Un raport din iulie 2017 al ministrului Sănătății identifica punctele slabe în materie de vaccinare în România: absența stocurilor de vaccinuri și vulnerabilități în lanțul de depozitare și distribuire, lipsa de proceduri, personal și fonduri pentru intervenții de urgență, probleme cu evidența copiilor eligibili și probleme în coordonarea Programului Național de Vaccinare. 

Același raport arată și ce ne amenință țara pe termen lung. Procesul birocratic și greoi de achiziție este una dintre probleme, dar mai ușor rezolvabilă. 

Altele par mai greu de abordat. Ministrul arată cu degetul spre medicii de familie, care și-ar fi pierdut interesul și „nu pot fi mobilizați pentru intervenții”, spune raportul. 

Vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei, dr. Daniela Ștefănescu, crede că medicii de familie nu sunt parte a problemei și amintește că sunt 600 de localități fără medic de familie și că, în mod constant, se închid cabinete. „Eu nu am avut vaccin ROR în cabinet din februarie până în mai 2017. Am sfătuit părinții să cumpere ei, cu 50 de lei vaccinul”, spune ea.  Lipsa de informare a publicului e trecută la categoria amenințări. În premieră, proiectul de Lege prevede sancțiuni profesionale pentru personalul medical care răspândește informații incorecte. 

„Nu poți să contești cel mai eficient act din istoria medicinii într-un mod oneros. Dar există solidaritate în breaslă în privința atitudinii față de vaccin în peste 90% din cazuri, trebuie doar să găsim mecanismul să o exprimăm. Colegiile medicilor sunt favorabile prevederilor legii, trebuie să existe o posibilitate de a-l trage de mânecă pe cel care nu respectă adevărul științific”, spune dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Naționale de Microbiologie și membru ales în comitetul executiv al OMS.

Este considerată amenințare și goana după senzațional a presei: „Media e un factor foarte important: oamenii spun că au văzut la TV, solicită medicamente sau vaccinuri promovate la TV. Dacă aud că o reacție s-a datorat vaccinului și nu se revine apoi și cu informația corectă, dacă mai avem și lideri de opinie promovați în media care răspândesc informații false, normal că se sperie”, spune dr. Ștefănescu. 

Ce efecte a produs această frică? Dintr-un sondaj IRES de anul acesta, reiese că 87% dintre români cred că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile. E o majoritate covârșitoare, însă e oare suficientă pentru a asigura rata de acoperire de 95%, recomandată de OMS? 

Doar 12% dintre respondenții la sondaj cred că neprimirea copiilor nevaccinați în colectivități n-ar fi o idee bună și doar 1% dintre români cred că vaccinurile sunt rele. Totuși, la motive din care nu s-a realizat vaccinarea, medicii de familie au invocat pe primul loc convocări la care nu s-a răspuns, iar pe locul doi… refuzul părinților.

„Eu cred că legea e absolut necesară. Dacă nu o să reglementăm clar sistemul cu responsabilități, de la stat până la medici și părinți, pentru protejarea sănătății copilului, nu o să putem rezolva problema, spune dr. Rafila. „Trebuie să funcționăm ca sistem de sănătate, nu ca sistem de boală, să trecem de la tratament la păstrarea sănătății și prevenire”. 

Ce spune medicul

Câteva ONG-uri au contestat fără succes constituționalitatea Legii vaccinării și au introdus un amendament ca părinții să poată refuza actul medical pe motive de conștiință sau religioase. Cele mai frecvente cazuri de refuz sunt însă de la părinți îngrijorați de posibilele efecte adverse ale vaccinării. Iată explicațiile medicale:

Vaccinul conține mercur?

Conservantul pe bază de mercur, Timesoral (sau Tiomersal), nu se mai regăsește în niciunul dintre vaccinurile din Programul Național. E folosit doar în unele vaccinuri antigripale. Sugarii ingerează de 15 ori mai mult mercur din laptele matern decât din vaccinul antigripal.

Conservantul cu mercur din vaccinuri cauzează autism?

Studii pe sute de mii de copii au demonstrat că nu există nicio legătură între conservantul Timesoral și autism. (Gerber and Offit, 2009; Andrews et al, 2004; Heron and Golding, 2004; Madsen et al, 2003)

Vaccinul ROR cauzează autism? 

Ipoteza a fost lansată de un studiu făcut pe opt copii, între timp a fost retras. Ulterior, studii pe eșantioane de sute de mii de subiecți au demonstrat că vaccinul ROR nu a provocat autism. (Deer, 2011; OIM, 2011)

Aluminiul din vaccinuri este periculos?

Sunt 4 mg de aluminiu în vaccinurile recomandate pentru primele 4 luni. Bebelușii ingerează 10 mg de aluminiu în aceeași perioadă din laptele matern sau 120 mg din formula de lapte praf. (Baylor et al, 2002)

Formaldehida din vaccinuri e periculoasă?

Produs secundar al sintezei proteinelor, formaldehida se găsește în sânge în cantitate de zece ori mai mare decât cea aflată în oricare vaccin. (Offit and Jew, 2003)

Alergic la antibiotice: nu te poți vaccina?

Urmele de antibiotice din vaccinuri nu sunt cele administrate de obicei copiilor, la care ei devin alergici. Copiii alergici la penicilină, amoxicilină, sulfamide sau cefalosporine pot fi totuși vaccinați. (Offit and Jew, 2003)

Vaccinurile pot provoca reacții alergice?

În cazuri foarte rare, gelatina din vaccinuri provoacă reacții severe la persoane alergice la gelatină. Vaccinurile din virusuri cultivate în ouă de găină (antigripal, antifebră galbenă) pot fi administrate persoanelor cu alergie la ouă doar în protocoale speciale și sub supraveghere medicală. (Offit and Jew, 2003)

SURSA: Dr. Adriana Pistol, medic primar epidemiolog, doctor în Științe Medicale, director al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

 

Articolul a fost publicat în revista National Geographic din noiembrie 2017

 

Citește și De ce nu eram pregătiți pentru virus

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*