Planeta albă. Zăpada şi gheaţa acoperă peisajul în jurul Craterului Holden, din emisfera sudică a lui Marte, amestec de artă şi realitate. Artistul Kees Veenenbos a „drapat” în alb hibernal datele furnizate de altimetrul laser al staţiei orbitale Mars Global Surveyor (MGS), pentru a simula cum trebuie să fi arătat planeta acum 50.000-500.000 de ani. „Dacă o vedeai atunci, i-ai fi zis planeta albă” - spune Phil Christensen. Cercetătorii descoperă azi zone cu zăpadă prăfuită şi alte indicii ale unui trecut glaciar, departe de poli, care pot indica unde ar fi acum apă lichidă şi chiar viaţă. Craterul Aram Chaos a avut cîndva la bază apă îngheţată şi, în adîncime, apă lichidă. În urma unei erupţii violente, apa a răbufnit afară, iar solul s-a prăbuşit în forme complexe. Ilustraţie: Kees Veenenbos; Date: Echipa ştiinţifică MOLA (Mars Orbiter Laser Altimeter)

Marte – planeta de gheaţă

January 30, 2011 National Geographic 1

Gheaţa de la polii lui Marte nu este o noutate. Cercetătorii cred că aceasta a acoperit de curînd cea mai mare parte din planetă. Imaginile trimise de cele două staţii orbitale relevă noi indicii despre resturi de gheţari sau petice de zăpadă. Ce surprize ne mai aşteaptă acum, cînd vehiculele tocmai vor explora suprafaţa planetei?

[…]

În căutarea perechii, păsările flamingo îşi etalează penajul într-un balet nupţial pe Lacul Nakuru din Kenya. Adunate cu sutele de mii pe lacurile sodice din estul Africii, aceste păsări, înalte de circa un metru, sînt cunoscute sub numele de Phoeniconaias minor, fiind cea mai mică dintre cele cinci specii de flamingo. Însă aici trăiesc mai multe decît oriunde altundeva pe Terra. Foto: Anup şi Manoj Shah

Flamingi

January 30, 2011 National Geographic 1

Culoarea lor, care ar putea aminti de celebra melodie „La vie en rose“, a nemuritoarei Edith Piaf, şi picioarele subţiri, ca nişte nuiele, creează imaginea unei fiinţe fragile. Însă flamingul mic din Africa este o pasăre tare de tot.

[…]

Culori reale. Imaginile colorate ale dinozaurilor cu pene reflectă licenţe artistice. Dar în 2010, un Anchiornis de mărimea unui pui de găină a intrat în istoria paleontologiei, devenind primul dinozaur ale cărui culori de pene au fost readuse la viaţă. Cu un an înainte, Jakob Vinther şi colegii lui descoperiseră nişte săculeţi microscopici cu pigmenţi, numiţi melanozomi, în penele unei păsări dispărute. Descoperirea a declanşat o cursă frenetică pentru găsirea culorilor din penele de dinozaur. În februarie 2010, o echipă alcătuită din cercetători chinezi şi britanici a anunţat că în penele individuale ale mai multor dinozauri descoperise melanozomi care ar fi produs nuanţe de negru şi roşcat. O săptămână mai târziu, Vinther şi colegii lui au decodificat coloritul întregului corp al lui Anchiornis: coroană roşu-ruginiu; corp cenuşiu închis; aripi cu dungi albe şi negre. Ilustraţie: Xing Lida

Lunga şi extravaganta istorie a penelor

January 29, 2011 National Geographic 3

Gravată în calcar, o singură pană veche de 150 de milioane de ani, descoperită în 1861 într-o carieră din Germania, a declanşat o dezbatere încă neterminată cu privire la originile uneia dintre cele mai elegante invenţii ale naturii: pana. De ce pasărea primitivă Archaeopteryx, atât de rudimentară în alte privinţe, avea un penaj asemănător cu al păsărilor din zilele noastre?

[…]

„Îngerii Albaştri“ ai SUA fac spirale deasupra unei baze militare din California. Piloţii de elită consideră această manevră, numită rostogolirea diamantului, printre cele mai graţioase. „Stau în partea de jos a unui pendul imaginar“ – spune Jerry Deren, pilotul avionului F/A-18 din care fotograful Joe McNally a luat acest cadru. Într-o eră în care în carlingă domină computerele, „Albaştrii“ încă se pilotează manual. „Am avut enorma măsură a puterii avionului – spune McNally –, dar şi senzaţia că derapam în aer şi că se făceau constant ajustări din manşă.“ Foto: Joe Mcnally

Pe aripile schimbării

January 26, 2011 National Geographic 0

Avionul a parcus un drum anevoios şi plin de schimbări substanţiale, fiind reinventat de nenumărate ori în primii o sută de ani de existenţă. Pune-ţi centura de siguranţă şi porneşte într-o călătorie high-tech în următorul secol al zborului.

[…]

Montesson, 18 martie1906 - aparatul Vuia I se ridică de la sol cu mijloace proprii şi zboară 12 m, la 0,6 m înălţime. Foto: Arhivele Statului, Fondul Lipovan

Acei zburători uitaţi

January 22, 2011 National Geographic 3

S-a întîmplat ca omenirea să evolueze într-un ritm oarecum constant… pînă la începutul secolului al XX-lea, cînd a accelerat brusc, căpătînd viteze ameţitoare. Pentru că oamenii şi-au împlinit un vis la fel de vechi precum omenirea: au reuşit în sfîrşit să zboare.

[…]

Învălmăşeală a samurailor de week-end la reconstituirea bătăliei de pe rîul Ara, în Yorii, unde în 1590 s-au înfruntat 50.000 de războinici în armuri, cu tunuri, muschete, săbii, suliţe şi arcuri cu săgeţi. Patru secole mai tîrziu, la acest festival local - unul din numeroasele evenimente cu samurai organizate în Japonia - combatanţii mînuiesc suliţe cu vîrf de plastic. „Toţi japonezii cresc jucîndu-se cu săbii ca de samurai - spune un participant. A fost o plăcere să descopăr că mă pot juca din nou ca un copil”. Foto: Michael Yamashita

Calea samuraiului

January 22, 2011 National Geographic 1

Pe cîmpul de luptă inspirau groază, culegînd capete şi glorie cu săbiile lor. Căpeteniile purtau măşti fioroase şi coifuri cu coarne. Toţi trăiau după un cod care prefera înfrângerii moartea. Erau samuraii, clasa războinică de elită care a condus Japonia aproape 700 de ani, lăsînd urme de neşters într-o ţară care încă nu s-a împăcat cu eroii săi violenţi.

[…]

De ultimă oră: Această imagine a galaxiei poreclite Sombrero, aflată la 50.000 de ani-lumină şi mai strălucitoare decît 400 de miliarde de sori. Foto: NASA

Cu ochii pe infinit

January 22, 2011 National Geographic 1

E tot mai bun. De când i s-a instalat o nouă cameră, în martie 2002, telescopul spaţial al NASA dezvăluie cosmosul mai bine ca oricând. Satelitul parcurge orbita în 97 de minute şi trimite pe Pământ imagini superbe ale unui univers complex.

[…]

Colinele calcaroase numite mogote apar din ceaţa dimineţii în fertila Valle de Vinales, din Cuba. Cândva parte a fundului mării jurasice, calcarele s-au exondat acum circa 40 de milioane de ani şi încă se mai înalţă. Râurile şi apele de infiltraţie au erodat colinele abrupte, lăsându-le ciuruite de peşteri. Foto: Steve Winter

Natura Cubei

January 20, 2011 National Geographic 0

Într-o misiune de cinci luni, de documentare asupra minunăţiilor naturale ale unei naţiuni insulare, fotograful Steve Winter a întîlnit crocodili săritori, şerpi boa devorînd lilieci şi habitate atît de bogate în specii endemice, încît biologii de-abia le pot ţine socoteala.

[…]

1 2